Boala cronică de rinichi (BCR) reprezintă o afecţiune cronică şi se caracterizează pierderea progresivă şi ireversibilă a funcţiei rinichilor. Ea evoluează cu numeroase complicaţii ce afectează întreg organismul şi care duc la invaliditate şi mortalitate crescută. „În stadiile iniţiale (1–3), boala cronică de rinichi poate fi asimptomatică, dar în stadiile tardive (4–5) apar complicaii severe cu risc crescut de deces, supravieţuirea pacienţilor fiind posibilă numai cu ajutorul unei terapii de supleere a funcţiei renale, cum ar fi dializa sau transplantul renal (în stadiul 5). Conform Global Burden of Disease Study, la nivelul întregului glob, în anul 2010, boala cronică de rinichi era pe locul 18 în lista afecţiunilor cauzatoare de deces, fiind în urcare de pe locul 27 în anul 1990, evoluţie îngrijorătoare şi comparabilă doar cu evolţuia HIV/SIDA. Numărul de ani de viaţă pierduţi prin decese premature cauzate de BCR a crescut în acest interval cu 82%, fiind – ca ritm de creştere – pe locul 3 după HIV/SIDA (creştere de 396%) şi diabetul zaharat (creştere de 93%)”, subliniază Prof. Univ. Dr. Ionel Alexandru CHECHERIŢĂ, Preşedintele Comisiei de Nefrologie, din cadrul Ministerului Sănătăţii.
„Cauzele principale ale bolii cronice de rinichi sunt diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială, afecţiuni cu prevalenţă în continuă creştere în ultimele decenii”, precizează şef Lucr. Dr. Daniela RĂDULESCU, Clinica Nefrologie şi Dializă, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti.
„În stadiile timpurii, BCR nu are semne şi simptome. O persoană poate pierde 90% din funcţia renală Înainte de apariţia acestora.Jumătate din persoanele cu vârsta de peste 75 de ani au BCR în diverse stadii. 1 din 5 BĂRBAŢI şi 1 din 4 FEMEI cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani, suferă de BCR”, subliniază Prof. Univ. Dr. Adrian COVIC, Şef Clinica Nefrologie, Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iaşi şi Vicepreşedintele Societăţii Române de Nefrologie.
„Depistată din stadii precoce, evoluţia bolii cronice de rinichi poate fi încetinită. Ca urmare, un program de screening al populaţiei cu risc este absolut necesar de a fi implementat în România de medici de familie sau specialişti în nefrologie. Din stadiul 3 al bolii cronice de rinichi este recomandat ca pacienţii să fie orientaţi către un serviciu de nefrologie pentru a se aplica măsurile specifice de încetinire a evoluţiei sale către stadiile terminale”, declară Prof. Univ. Dr. Ionel Alexandru CHECHERIŢĂ, Şef Clinica Nefrologie şi Dializă, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti.
„O hidratare corespunzătoare, alimentaţia corectă, sportul şi o conduită de depistare precoce a afeciunilor renale în familiile cu risc şi nu numai, vor face să avem o populaţie mai sănătoasă”,arată Conf. Univ. Dr. Liliana Ana TUŢĂ, Şef Secţie Clinica Nefrologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa şi Preşedintele ales al Societăţii Române de Nefrologie.
CÂT DE FRECVENTĂ ESTE BOALA CRONICĂ DE RINICHI?
Aproximativ 7–10% din populaţia globului este afectată de această boală. În România, conform datelor Registrului Renal Român din 2013, prevalenţa bolii cronice de rinichi era de 13,1% (comparativ cu 11,5% în SUA şi aproximativ 10% în Europa), ceea ce corespundea unui număr de aproximativ 1.900.000 persoane.
„În România, la sfârşitul anului 2013, un număr de 13.899 pacieni se aflau în terapie de supleere a funciei renale (dializă) în creştere cu 8% faţă de anul 2012.
Costurile tratării pacienilor ce necesită o terapie de supleere a funciei renale sunt considerabile, motiv pentru care diagnosticarea pacienţilor din stadiile incipiente este deosebit de importantă”, subliniază Şef Lucr. Dr. Andrei NICULAE, Clinica Nefrologie şi Dializă, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti.
Important!
- BOALA CRONICĂ DE RINICHI APARE CEL MAI DES CA O COMPLICAŢIE A DIABETULUI ZAHARAT ŞI/SAU A HIPERTENSIUNII ARTERIALE
- INCIDENŢA BOLII CRONICE DE RINICHI ESTE ÎN CREŞTERE
- DEPISTATĂ PRECOCE, BOALA CRONICĂ DE RINICHI POATE FI ÎNCETINITĂ
