Prof. Univ. Dr. Maria Rotaru
Psoriazisul este definit ca boala inflamatorie cronică cutanată cu componență autoimună și afectare sistemică ce apare pe un teren predispozant, având o multitudine de factori trigger ce îl pot declanșa. Tratamentul psoriazisului are ca obiectiv terapeutic principal remisiunea completă a erupției cutanate pe o perioadă cât mai îndelungată de timp, cu îmbunătățirea calității vieții acestor pacienți. În funcție de forma clinică de boală dar și ținând cont de patologia sistemică, tramentul în psoriazis poate fi topic, sistemic, fototerapic sau combinat.
Formele ușoare de psoriazis vulgar răspund favorabil la tratamente topice, fiind bine tolerate, cu reacții adverse minore și risc mic de afectare sistemică. Medicația topică cel mai des folosită pentru pacienții cu psoriazis consta în dermatocorticoizi, decapante, keratoreductoare, analogi ai vitaminei D (plus combinații) și inhibitori de calcineurină. Alte metode de tratament sunt fototerapia (UVA, UVB narrow band sau PUVA terapia), laser excimer. Tratamentele topice pot fi adjuvante în formele extinse, moderat-severe de psoriazis, alături de terapiile sistemice.
Psoriazisul moderat/sever sau refractar la terapia topică necesită medicație convențională sistemică imunosupresoare. Formele moderat-severe de psoriazis fără răspuns eficient la terapiile convenționale, cu intoleranță sau patologie sistemică ce nu permite administrare acestor clase de medicamente beneficiază în ultimii 15 ani de terapii biologice. De asemenea, psoriazisul cu afectarea unor zone speciale cu puternic impact asupra calității vieții (palmo-plantar, scalp, genital, unghial) beneficiază de aceste medicații atunci când scorurile de severitate recomandă administrarea lor. Este de menționat faptul că majoritatea dintre molecule sunt aprobate și în țara noastră.
Alegerea unui tratament optim poate fi dificilă uneori, în pofida multiplelor opțiunilor terapeutice disponibile, fiind necesară individualizarea tratamentului, ținând cont de forma psoriazisului, extindere, zonele afectate, durata evoluției bolii, vârsta și sexul pacientului, starea generală și comorbiditățile asociate.
Abordarea multidisciplinară în psoriazis
Psoriazisul vulgar prezintă multiple implicații sistemice, recunoașterea și abordarea multidisciplinară a acestora îmbunătățește calitatea vieții acestor pacienți. Cele mai frecvente patologii asociate psoriazisului sunt: obezitatea (33,7 %), hipertensiune arterială (31,2%), boala cardiacă ischemică ( 3,3%), AVC (1,8%), dislipidemie (28,8%), diabet zaharat de tip II (13,9%), sindrom metabolic (28,3%), hipertrigliceridemie (45,7%). De aceea este necesară evaluarea periodică a indicelui de masă corporală, a tensiunii arteriale, nivelul seric al trigliceridelor, HDL-colesterol, glicemia sanguină.
Prezența artritei psoriazice la pacienții cu psoriazis variază între 6% și 42%. Pe langă predispoziția genetică un rol important în artropatia psoriazică îl joacă afluxul de citokine proinflamatorii, cu infiltrarea neutrofilică în plăcile de psoriazis și în membrana sinovială. De aceea este esențială evaluarea afectării articulare la toți pacienții.
Urmare în numărul viitor
