reprezintă cauza cea mai frecventă de anemie la populaţie. Bolnavii cu deficit cronic de fier se pot prezenta cu disfagie, glosită (inflamaţia limbii), cheilită sau koilonichie(unghie curbată). Când se instituie tratamentul este necesar să se identifice cauza anemiei şi după aceea să se trateze.
În general conţinutul de Fe la om este de 50mgFe/kg corespunzător masei corporale, ¾ din cantitatea totală de Fe existând în complexe funcţionale de fier (printre care hemoglobina), restul regăsindu-se în ţesutul reticulo endotelial din splină, ficat, măduvă.
Rezerva de Fe poate fi apreciată după valoare fevitinei, 1µg fevitină corespunde la 8-10 mg de Fe depozitat.
Un om poate acumula până la 1000 mg Fe (cum este cazul femeilor în jurul vârstei de 20 ani). Rezervele de fier la femei sunt în general scăzute datorită pierderilor fiziologice (menstruaţie, sarcină, naştere), însă după menstruaţie tind să crească rapid ajungând să egaleze pe cele ale bărbatului în 5-10 ani. Pierderile digestive zilnice sunt considerate de apropximativ 1 mg/ zi la care se adaugă 0,5 mg/ zi la menstruaţie.
Este necesar să se facă distincţie între forma fiziologică în care consumul depăşeşte absorbţia intestinală şi forma patologică în care există o afecţiune prin care se realizează pierderi importante. Printre factorii care pot contribui la dezvoltarea deficitului de Fe se numără consumul de aspirină cronic. Lipsa de Fe din rezervele organismului se poate discuta la o valoare de fevitinei în jur de aproximativ de 20 mg/litru (conclusiv pentru anemie feviprivă).
Alte semne de laborator sunt hiprocromia şi microcitoza sângelui periferic, reducerea volumui corpuscular, fierul seric, saturaţia de transferină scăzută, creşterea capacităţii de saturare a Fe.
Când există o boală inflamatorie neoplazică sau hepatită se poate înregistra o anemie feviprivă cu nivel de fevitină scăzut.
Tratamentul oral rezolvă problema deficitului de Fe în majoritatea cazurilor. Se raportează în tratamentul marţial cazuri de iritabilitate gastrică mergând până la stări de greaţă sau vomă incoercibilă. Forma ideală de administraţie este siropul de Fe cu cătină în care prezenţa acidului ascorbic natural precum şi a vitaminelor din fructul de cătină oferă condiţii excelente de absorbţie a fierului la nivelul tubului digestiv.
Au existat numeroase cazuri în care tratamentul cu Fe şi cătină a avut rezultate excelente. Răspunsul hematologic la terapia cu Fe depinde de situaţia deficitului existent.
Perioada de tratament este de 6-8 săptămâni. Când hemoglobina ajunge la valoarea normală este necesară calcularea fevitinei serice. Nivelul normal este de 50-60µg/ litru. Un preparat pe care îl recomandăm ca fiind eficient şi fără efecte secundare în tratarea anemiilor feviprive este siropul de Fe cu cătină, administrat de trei ori pe zi(dimineaţa, prânz şi seara), sau Fe şi cătină sub formă de tablete câte 3-4 tablete/zi.