O dată cu instalarea sarcinii, în organismul matern intervin o serie de modificări adaptative morfo-funcţionale care asigură condiţii optime de creştere şi dezvoltare a fătului.
În spatele acestor modificări se află pe prim plan produsul de concepţie, cu rol de coordonator. Acţiunea sa va fi directă, legată de dezvoltarea sa, dar mai ales indirectă, prin influenţarea sistemelor de control materne endocrine (metabolismul matern) şi paracrine (interacţiunea maternofetală, toleranţa imunologică a sarcinii, declanşarea sarcinii).
O parte din afecțiunile musculoscheletale la gravide apar datorită modificărilor de
postură, care pe de o parte schimbă centrul gravitațional, iar pe de altă parte obligă femeia la poziții compensatorii pentru a-și menține echilibrul. Creșterea în volum și greutate a abdomenului și a glandelor mamare sunt modificările cele mai importante care obligă gravida la adoptarea unor mecanisme compensatorii.
Modificările posturale cele mai evidente sunt:
1. la nivelul coloanei și bazinului: anteflexia gâtului și extensia ușoară a capului, hipercifoză, hiperlordoză, anteversia bazinului
2. la nivelul membrelor superioare: umeri căzuți
3. la nivelul membrelor inferioare: coapsele în abducție și rotație externă, genunchii în hiperextensie, picioarele în ușoară pronație și bolta plantară prăbușită.
Modificările musculare constau din: contracția reflexă a flexorilor șoldului și a mușchilor spatelui mai ales regiunea lombară și pectoralii. Acest lucru poate provoca apariția durerii datorită suprasolicitãrii musculo-ligamentare. Durerea la nivelul coloanei lombo-sacrate apare foarte frecvent în sarcinã datorită modificărilor posturale.
Sarcina în sine este un factor favorizant pentru apariția durerii lombare joase. Aproximativ 75% din gravide vor experimenta durere lombară joasă în timpul sarcinii, durerea cea mai intensă se descrie spre finalul sarcinii (săptămâna 36). Din acestea, 20% vor rămâne cu dureri lombare şi după 3 ani şi 5% vor dezvolta durere abia după sarcină. Cele care au experimentat cel puţin un episod de durere lombară joasă în timpul sarcinii, în 85% din cazuri vor avea dureri lombare şi la sarcinile ulterioare. La gravidele care prezintă durere lombară, după naştere durerea scade în primele 6 luni. Există o corelaţie puternică între frecvenţa atacurilor de lumbago acut în timpul sarcinii şi timp de încă 6 ani după naştere.
Durerea lombară joasă poate avea cauze spinale sau pelviene.
Discurile intervertebrale răspund la încărcare axială prin comprimarea lichidului din interior, rezultând o scădere a înălţimii coloanei vertebrale. La gravidele după activitate fizică, care acuză și durere lombară, coloana vertebrală este comprimată mai puternic faţă de femeile care nu sunt însărcinate, sau gravide, dar fără durere lombară.
Un număr significant de femei vor experimenta durere în primul trimestru de sarcină, pentru că durerea şi inflamaţia pot să apară şi secundar modificărilor hormonale.
Un alt fenomen care ar explica, cel puţin parţial, apariţia durerii mai ales a celei nocturne, este staza venoasă pelviană. Uterul, prin dimensiunea lui comprimă vena cavă, mai ales nocturn, când gravida este în decubit dorsal. Asocierea cu creşterea retenţiei lichidiene duce la congestie venoasă şi hipoxie la nivelul coloanei lombare şi pelvisului.
O altă cauză de durere este cea a durerii centurii pelviene. Se caracterizează clinic prin durere la nivelul articulaţiilor sacroiliace şi/sau structurile musculo-ligamentare din vecinătate. De obicei apare în legătură cu sarcina, traumatismele, artritele sau artro¬zele, mai ales după naştere sau posttraumatice.
Durerea poate iradia la nivelul coapsei posterioare. Capacitatea ortostatică, mersul și şezutul sunt diminuate.
Obiectivul principal în tratamentul durerii lombare din timpul sarcinii va fi reprezentat de ameliorarea durerii și creșterea funcționalității.
Din păcate nu putem vorbi de o prevenție eficientă, dar exercițiul fizic practicat cu regularitate înaintea sarcinii, reduce riscul apariției durerii lombare la gravide.
Masajul medical și kinetoterapia sunt mijloace indicate și bine suportate, cu excepția durerii acute în care sunt recomandate doar posturările antialgice.
Exercițiul fizic trebuie efectuat în condiții sigure atât pentru mamă, cât și pentru făt. Programul de kinetoterapie începe cu exerciții ce oferă stabilitate a coloanei în timpul mișcării. Abia apoi urmează exerciții care urmăresc nevoile de mobilitate ale pacientei. Se va evita orice exercițiu, chiar dacă ar aduce beneficii, dacă crește durerea sau gravida se simte în nesiguranță.
De o importanță deosebită este educarea pacientei privind managementul episoadelor dureroase și scăderea frecvenței acestora, incurajând mișcările și posturile sigure, precum și adaptările ergonomice la locul de muncă și în mediul casnic.
În ceea ce privește kinetoterapia după naștere, se recomandă începerea exercițiilor în perioada 2-6 săptămâni postpartum sau în momentul când mama se simte pregătită. Accentul se va pune în această perioadă pe recuperarea echilibrului, aliniamentului corect al corpului, refacerea tonusului și forței musculare.
Exercițiile trebuie repetate cu regularitate și să fie progresive ca intensitate și timp; incluzând exerciții atât pentru mușchii abdominali cât și pentru cei ai planșeului pelvin.
Este de asemenea importantă deprinderea unei poziții corecte de alăptat, șezând cu spatele sprijinit și cu tălpile sprijinite pe un suport; iar in ceea ce privește momentul exercițiilor fizice raportat la alăptare, este recomandată kinetoterapia după alăptat pentru a evita angorjarea sânilor și problemele ce pot apărea prin acidifierea laptelui, determinată de creșterea nivelului de acid lactic. Deasemenea excesul de activitate fizică dublat de neglijarea odihnei trebuie evitate
În perioada postpartum lăuzele sunt încurajate să fie receptive, ”să-și asculte corpul” pentru a ști ”cât de mult este prea mult”.
Autori:
Șef lucrări Dr Laszlo Irsay, UMF ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare, Cluj-Napoca
Șef lucrări Dr Viorela Ciortea, UMF ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare, Cluj-Napoca
