BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) este o boală de plămâni care afectează 300 milioane de oameni din întreaga lume și cauzează anual moartea a peste trei milioane de oameni. În România aproximativ un milion de oameni suferă de această boală. Specialiștii atenționează că în următorii patru ani BPOC va deveni a treia cauză de deces din lume, depășind alte afecțiuni mai cunoscute, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială. Campania „Tu știi câți ani au plămânii tăi?” continuă – și în acest an, bucureștenii își pot face analize medicale gratuite pentru depistarea BPOC.
Boala afectează grav persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 65 de ani. La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul. La fel de periculoasă este și expunerea la factori de risc precum pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd) etc.
Aproape jumătate dintre pacienţi nici nu ştiu că au boala, mai ales dat fiind faptul că simptomele timpurii ale bolii sunt usor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, senzație de sufocare, oboseală). Semnele care impun vizita la medicul specialist sunt tusea cronică, producția cronică de spută (flegmă), șuierarea, gâfâitul, senzația de sufocare (dispnee), instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate, sau toleranța la efort care devine din ce în ce mai redusă.
Bărbații au mai multe șanse să sufere de BPOC decât femeile, conform unui studiu realizat în România pe un eșantion de 10 000 de români diagnosticați cu BPOC.
Un studiu realizat în anul 2012 de către Societatea Română de Pneumologie și Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, la care au participat aproape 10.000 de români diagnosticați cu BPOC, a evidențiat că cei mai mulți pacienți nu sunt conștienți de severitatea bolii. Mai mult, vizitele la medicul specialist și spirometriile (testările pentru depistare BPOC) se realizează încă într-un număr foarte mic.
În lipsa tratamentului, pacienții cu BPOC ajung să întâmpine dificultăți în respirație sau au senzația de sufocare pronunțată în timpul unor activități zilnice: atunci când se spală sau se îmbracă dimineața, când se plimbă sau când urcă scările.
Același studiu atenționează că bărbații cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-45 ani sunt mai predispuși să facă BPOC decât femeile. Acest lucru ar putea avea legătură și cu faptul că, de obicei, bărbații evită vizita la medicul specialist, acordând mai puțină importanță simptomelor minore. Astfel, ajung la consultație atunci când boala este deja instalată.
Persoanele cu risc pentru BPOC au următorul profil:
• vârsta de peste 40 ani;
• fumători, exfumători;
• expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
• manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).
Boala poate fi tratată dacă este depistată din timp, de aceea, spirometria este esențială încă de la primele simptome.
Ghidul internațional al specialiștilor pentru BPOC recomandă testarea funcției pulmonare – spirometria – tuturor persoanelor care sunt expuse riscului de a face BPOC. Astfel, boala poate fi prevenită sau, măcar, depistată în stadiile incipiente de evoluție, când tratamentul poate fi eficient.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) desfăşoară a opta ediţie a campaniei sale, „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?”
„În România sunt încă foarte multe persoane nediagnosticate cu BPOC, sunt mulți oameni care confundă boala cu bătrânețea. De aceea, mă bucur că reușim și în acest an să facem testări gratuite pentru depistarea BPOC. Așadar, îi așteptăm în weekendul 19-20 noiembrie, la cortul special amenajat în Parcul Tineretului, la intrarea Şincai, în intervalul orar 9-17, pe toți cei care vor să afle ce vârstă au plămânii lor. De asemenea, îi îndemn pe toți românii care fumează, tușesc și nu rezistă la efort să intre pe www.desprebpoc.ro, unde vor găsi toate informațiile de care au nevoie în articole scrise sau verificate de medicii specialiști.”, spune Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP.
