Prof. Univ. Dr. Ion Bruckner
A fi un clinician bun presupune a avea cunoștințe din diverse domenii. Se mai pregătesc tinerii medici astfel încât să devină buni clinicieni?
Din păcate, la această întrebare răspunsul nu este unul pozitiv. Dispariția prin înlocuire a medicinei interne cu module de specialitate, a redus, ca să nu spun desființat, o privire holistică asupra omului bolnav. Organismul rămâne totuși o unitate, o unitate fizică a organelor, care se influențează (și suferă) împreună și o unitate fizică-psihică. Medicina diagnostică este medicina internă și oricine diagnostichează pacienți practică medicina internă. În ultimii ani, această distorsiune în învățamânt a început să fie percepută și se conturează dorința de a reconsidera medicina internă. Cred că soluția ar fi reconsiderarea și redimensionarea modulelor (unele pot fi înlocuite cu lucrări practice) și introducerea unei discipline de sinteză – medicina internă - în anul terminal al facultății.
Cum poate fi îmbunătățită complianța la tratament, mai ales în cazul pacienților cu afecțiuni multiple?
Aderența la tratament depinde în primul rând de o bună educație terapeutică a pacienților. Aceasta cuprinde explicarea rațiunii tratamentului, a consecințelor nerespectării lui și transformarea pacientului dintr-un executant al indicațiilor medicale într-un partener care le aplică pentru că a înțeles rolul lor. Aceasta este valabil pentru orice pacient. În al doilea rând, trebuie evitate efectele secundare (și terapeutica modernă permite acest lucru), sau prevenirea pacientului asupra lor și pentru pacienții cu multiple afecțiuni realizarea de scheme terapeutice echilibrate, evitând medicamente sau suplimente inutile.
Cât de importantă este comunicarea medic – pacient?
Comunicarea medic – pacient este o componentă de primă importanță a unui act medical de calitate. Ea implică educarea, prin explicații pe care pacientul să le înțeleagă, a acestuia, atragerea pacientului și responsabilizarea lui în ceea ce privește actul medical, transformarea lui într-un partener. Nu trebuie omisă nici informarea corectă a aparținătorilor, mai ales privind evoluția posibilă și riscurile tratamentului sau abținerii de la tratament, chiar dacă acesta comportă riscuri majore. O bună comunicare ar reduce mult acuzațiile nefondate de malpraxis și tensiunea în care uneori se desfășoară actul medical. Din păcate, în urgențe, nu este mult timp disponibil, dar comunicarea trebuie obligatoriu făcută.
Ce presupune un act medical de calitate? Care sunt provocările medicului internist ?
Un act medical de calitate este un act medical care își atinge scopul – vindecarea sau ușurarea suferinței bolnavului. în medicina modernă dominată de bolile cronice, nevindecabile, un act medical de calitate înseamnă ușurarea suferinței și, în măsura posibilului, prelungirea vieții cu suferință minimă. Medicul internist trebuie să își întărească rolul de diagnostician și de medic care stabilește prioritățile de îngrijire și coordonare/compatibilizare a diferitelor tratamente pentru situațiile din ce în ce mai frecvente de polimorbidități. Aceste roluri trebuie acceptate și incluse în sistemul sanitar.
