- continuare din editia anterioara-
Astfel, dintre persoanele identificate la risc de diabet zaharat (un total de 860.365 persoane) 2,69 % sunt la risc foarte înalt de diabet, 30,27% sunt la risc crescut de diabet şi 67, 27% sunt la risc moderat de diabet. Riscul de diabet apare de două ori mai frecvent la femei faţă de bărbaţi şi de două ori mai frecvent în urban decât în rural.
Prevenţia primară este reprezentată de o dietă sănătoasă şi de activitatea fizică practicată regulat (care protejează indivizii predispuşi), în timp ce prevenţia secundară include depistarea precoce şi tratarea corectă.
Creşterea în greutate este cea mai importantă cauză a apariţiei diabetului zaharat de tip 2, riscul apariţiei fiind de 20-40 de ori mai mare la obezi faţă de normoponderali.
Scăderea în greutate cu 7-10% din greutatea iniţială reduce la jumătate riscul de a face diabet.
Tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemiilor şi controlul nivelurilor de glucoză sangvină pot reduce substanţial riscul dezvoltării complicaţiilor şi încetineşte progresia celor existente. Studii pe eşantioane mari de populaţie în China, Canada, SUA şi o serie de ţări europene sugerează faptul că inclusiv reducerea moderată a greutăţii corporale, precum şi mersul pe jos timp de o jumătate de oră, practicat zilnic, reduc incidenţa diabetului la mai mult de jumătate dintre subiecţii supraponderali.
Regimul alimentar este de o importanţă primordială în tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El nu numai că ajută la echilibrarea glicemiei, dar contribuie şi la evitarea complicaţiilor acute ale diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia şi, pe termen lung, reduce riscurile de boli cardiovasculare, renale, neurologice sau oculare.
În concluzie, conform celor mai recente studii, atât prevenţia cât şi tratarea diabetului trebuie să includă:
- Păstrarea unei greutăţi corporale normale;
- Exerciţiu fizic zilnic;
- Nutriţie corectăa printr-o alimentaţie corectă;
- Supravegherea constantă a greutăţii prin evitarea unui stil de viaţă sedentar;
- Minimum 150 minute zilnic de exerciţiu fizic moderat sau mers pe jos in ritm alert;
- Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei);
- Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale (înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şsi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr);
În acest context, populaţia trebuie educată pentru a avea un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie moderată cu legume, cereale, fructe, cât mai puţine grăsimi, dar şi renunţarea la fumat şi, un lucru foarte important, cât mai mult exerciţiu fizic, incluzând şi mersul pe jos.
Din cauza caracterului său cronic şi a severitătii complicaţiilor, diabetul este o boală costisitoare nu doar pentru individ, ci şi pentru familia acestuia, dar, mai ales, pentru autorităti.
