Care este diferenţa între răceală şi gripă?
Deşi răceala şi gripa au multe simptome asemănătoare, răceala este în general uşoară, în timp ce gripa tinde să fie mult mai severă ca manifestare.
Deseori, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse şi nas înfundat. Este posibil sau nu să apară şi febră, dar de obicei ea este cu 1-2°C mai ridicată decât în mod normal. Potapărea dureri musculare, iritaţie sau roşu în gât, ochii lăcrimoşi şi dureri de cap. Cu cât răceala avansează, consistenţa mucozităţilor nazale devine mai groasă şi se trece de la culoarea gălbuie la cea verzuie. Toate aceste simptome însă pot varia la fiecare răceală.
Răceala durează de la 3-4 zile până la 10 zile. Majoritatea adulţilor au 1-2 răceli/an, în timp ce copiii pot avea 5-8 răceli/an. Numărul răcelilor creşte când oamenii preferă să-şi petreacă mai mult timp afară.
Gripa (Influenza virus) debutează brusc şi violent, cu febră de 40.5°C. Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată,nas care pare să curgă la nesfârşit, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât. Febra poate dura de la 3 la 5 zile. După vindecare este posibil ca starea de slăbiciune şi oboseala sau tusea să mai dureze până la 3 săptămâni.
Gripa este des întâlnită iarna şi primăvara devreme. Viruşii gripei suferă mutaţii genetice în mod constant şi acestea sunt majore la fiecare 10 ani.
Care sunt cauzele?
Peste 100 de tipuri diferite de viruşi provoacă răceala. Gripa, pe de altă parte, este cauzată doar de un număr redus de viruşi, anual. De aceea există vaccin pentru gripă, dar nu şi pentru răceală.
Simptome
Răceală obişnuită sau guturai
febra - nu apare sau se înregistrează o stare subfebrilă (în jur de 38°C)
frisoane - apar foarte rar
dureri de cap - absente sau reduse ca intensitate
stare de oboseală - redusă, nu justifică repausul total la pat
dureri musculare - nu apar în mod obişnuit
nas înfundat şi/sau care curge
dureri şi usturimi în gât
uneori, tuse uscată sau cu expectoraţii
strănut - mai ales la început
Gripa
febra - aproape întotdeauna, debutează brusc, este ridicată (peste 38°C), durează în jur de 3-5 zile
apar adesea frisoane
dureri de cap - frecvent, sunt puternice ca intensitate
stare de oboseală este accentuată, necesită repaus la pat, se poate prelungi chiar 2-3 săptămâni
dureri musculare - intense, se resimt mai ales la spate şi picioare
rareori nas înfundat şi/sau care curge - acest simptom poate apărea după debutul gripei
câteodată, dureri şi usturimi în gât
tuse severă, se poate agrava
rar, strănut
Ce tratament se recomandă? Nu există tratament propriu-zis pentru răceală şi gripă. Singura posibilitate este de a crea cât mai mult confort organismului ce luptă împotriva viruşilor:
- Odihna la pat, în mod special pe timpul febrei;
- Evitarea fumatului activ şi pasiv;
- Lichide multe (apă sau sucuri de fructe) pentru fluidizarea mucozităţilor. De asemenea, lichidele sunt foarte importante pentru rehidratare, mai ales în cazul febrei;
- Ceaiuri calde cu lămâie şi miere, supă caldă de pui;
- Fără consum de alcool;
- Gargară cu apă călduţă, sărată, de câteva ori pe zi pentru roşu în gât;
- Bomboane mentolate pentru tuse (ex. Halls);
- Pentru copiii care încă nu-şi pot sufla nasul singuri, folosirea unei pompiţe pentru îndepărtarea mucozităţilor;
- Soluţie salină pentru îndepărtarea mai uşoară a mucozităţilor (0,65% gr. sare).
Ce medicamente se pot lua?
Deşi multe ca număr, medicamentele special destinate răcelii nu o pot vindeca, ci doar o pot face mai uşor de suportat. Mai mult, e posibil ca din cauza efectelor secundare ale acestora starea generală a organismului să devină mai proastă. ATENŢIE! Înainte de a oferi orice medicament de acest gen unui copil, cereţi opinia medicului! Dozele recomandate/kg corp sau vârstă trebuie respectate cu mare atenţie.
Medicamentele pentru răceală conţin, de multe ori, mai mult decât un singur ingredient. Produsele destinate pentru calmarea mai multor simptome nu sunt indicate dacă toate acestea nu sunt prezente. Este bine să se opteze pentru medicamente care tratează doar simptomele apărute, nimic în plus.
De ce Antibioticele nu pot vindeca răceala şi gripa?
Antibioticele nu acţionează împotriva viruşilor. De aceea ele nu pot vindeca o răceală sau o gripă. Dar antibioticele pot fi utile în cazul infecţiilor bacteriene, cum sunt cele ale sinusurilor sau urechii.
Cum se poate preveni răceala sau gripa?
Viruşiicare cauzează răceala şi gripa se transmit prin contact mână-la-mână şi prin aer din cauza tusei şi strănutului. A sta ud sau în frig NU duce la răceală sau gripă. Dar, ATENTIE! De multe ori, frisoanele sunt primul semn că organismul a contactat răceala sau gripa, de aici ideea greşită: "mi-a fost frig şi am răcit".
Vaccinează-te împotriva gripei sau întăreşte-ţi sistemul imunitar prin produse fitoterapeutice (ex. echinaceea), care sporesc imunitatea nespecifică a organismului (eficiente în prevenirea răcelii, dar şi a gripei)!
Spăla-te des pe mâini cu săpun pentru a preîntâmpina răspândirea virusurilor! Nu te freca cu mâinile la ochi sau la nas, deoarece acestea sunt porţi de intrare a virusurilor în organism!
Evită colectivităţile mari de oameni (spectacole, concerte etc.), care sunt un mediu propice de răspândire a virusurilor, mai ales în perioadele de epidemie!
Respectă măsurile de carantină impuse de maternităţi şi spitale!
Consumă multe fructe, legume şi verdeţuri proaspete! Vitaminele şi mineralele îţi întăresc organismul, dar te şi ajută să te refaci mai repede, dacă te-ai îmbolnăvit.
Căldura uscată din apartament afectează mucoasa nazală, iar multe dintre virusurile care provoacă răceala se înmulţesc în condiţii de uscăciune. Umidifică aerul, folosind recipiente cu apă pe care le aşezi pe calorifere! Cel mai important mod de prevenire este spălatul des pe mâini cu săpun şi apă călduţă şi evitarea atingerii nasului sau ochilor. Pentru a împiedica răspândirea virusurilor este mai mult decât indicat repausul la pat, iar folosirea şerveţelelor în locul batistelor este mai sigură.
Este necesară vaccinarea împotriva gripei?
Persoanele care ar trebui să opteze pentru vaccinare sunt:
- Personalul medical sau infirmierii care au contact permanent cu bolnavii;
- Adulţii şi copiii cu probleme cardiace sau pulmonare;
- Adulţii şi copiii cu diabet, probleme renale, anemie sau sistem imunodeficitar (ex. SIDA);
- Femeile însărcinate cu risc crescut pe durata sarcinii;
- Copiii aflaţi pe tratament prelungit cu aspirină;
- Persoanele peste 65 de ani.
Persoanele din această categorie, mult mai sensibile decât ceilalţi, pot avea probleme serioase în urma unei gripe (pneumonie) sau pot răspândi foarte uşor viruşii. Cei care nu se încadrează în această categorie nu este necesar să se vaccineze. Totuşi, dacă există interes pentru vaccinare, mai întâi trebuie cerută opinia unui medic. Vaccinarea contra gripei se recomandă pentru lunile Octombrie şi Noiembrie.
Cum tratezi răcealaşi gripa?
Chiar dacă se spune că gripa tratată se vindecă în 7 zile, iar cea netratată într-o săptămână, ai grijă de tine şi urmează sfatul medicului!
Guturaiul şi gripa pot da naştere la complicaţii mai grave (bronşită, pneumonie, sinuzită etc.). Măsurile curative în răceală şi gripă vizează reducerea simptomelor şi prevenirea complicaţiilor. Îţi sunt de ajutor produsele care decongestionează mucoasa nazală şi gâtul (pastile, picaturi, soluţii instant, inhalaţii cu uleiuri volatile etc.) şi cele antipiretice (dacă apare febra).
Dintre ultimele, majoritatea au la baza paracetamol. Aspirina sau orice produs pe bază de acid acetilsalicilic nu se administrează la copii sau la adolescenţi, deoarece poate provoca sindromul Reye. În cazul gripei însoţite de febră mare, scăderea temperaturii corpului se impune de urgenţă. Dacă medicamentele nu-şi fac efectul, încearcă să scazi febra prin comprese sau împachetări cu apă rece. Ceaiurile sudorifice favorizează transpiraţia şi, implicit, scăderea febrei prin termoreglarea organismului. Siropurile şi pastilele calmează tusea seacă sau favorizează expectoraţia (în funcţie de tipul tusei). În cazul picăturilor pentru nas, fii atentă ce alegi, deoarece unele dintre ele pot provoca dependenţă! Serul fiziologic, în schimb, nu are contraindicaţii.
Bea multe lichide (ceaiuri, supe, sucuri proaspăt stoarse de fructe) ca să preîntâmpini deshidratarea!
Consumă alimente bogate în vitamina C! Deşi gândul te duce imediat la citrice - fructele ca atare sau sucuri proaspete - mai poţi apela la ceai de cătină sau măceşe, ardei gras, pătrunjel, kiwi sau ia suplimente de vitamine! Nu uita şi de usturoi, ceapă, condimente, miere, ghimbir (se găseşte în supermarketuri) care te pot ajuta în lupta împotriva virusurilor! Nu lua antibiotice decât la recomandarea medicului, în cazul în care constată ca există şi o infecţie! Altfel, antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor care cauzează guturaiul şi gripa. Doctorul îţi poate indica, eventual, unele medicamente cu efect antiviral.
Dormi suficient, în acest fel ajutându-ţi organismul să se refacă! Dacă ai gripă, de multe ori se impune repausul la pat, timp de cel putin 2-3 zile. Evită eforturile fizice intense şi nu te expune la frig, curent sau umezeală (organismul este deja slăbit şi pot apărea complicaţiile)!
Când trebuie sunat medicul?
În general, în cazul unei răceli sau gripe, adulţii nu au nevoie de consultaţie medicală. Dar, dacă este vorba de un copil mic este bine ca medicul să fie sunat (de preferat sunt vizitele la domiciliu, pentru a nu înrăutăţi starea micuţului).
Dacă însă apar următoarele probleme, medicul trebuie consultat de urgenţă:
- Răceala care durează mai mult de 10 zile;
- Dureri sau scurgeri ale urechii;
- Dureri puternice ale feţei sau frunţii;
- Temperatura constantă peste 38,5°C;
- Respiraţie greoaie;
- Răguşeală, roşu în gât şi tuse ce par să nu se mai sfârşească.
Cora
Articolul este foarte inspirat,complet si pe intelesul tuturor.Felicitari!
Feb. 11, 2013, 2:31 p.m.