Prof. Habil. Dr. Gabriela Corina Zaharie
Contextul epidemiologic actual a născut mari provocări în plan medical, uman și administrativ, în orice specialitate. Dincolo de aceste provocări, neonatologia trebuie să își împartă asistența medicală atât asupra nou-născutului, cît și a mamei. Mai mult decât atât, cadrele medicale de specialitate au ridicat numeroase întrebări, dar în același timp, s-au străduit să găsească și răspunsuri.
Unele dintre cele mai frecvente întrebări sunt:
- Virusul Covid contaminează laptele de mamă?
- Ar trebui ca mamele infectate să alăpteze?
- Laptele mamelor care au trecut prin boală conține anticorpi care protejează copilul?
- Ar trebui revizuite ghidurile de alimentație naturală?
Raportat la aceste întrebări, ar fi utile statistici ce dezvăluie evoluția lucrurilor, astfel: în prima etapă a pandemiei, 49% din ghiduri contraindicau alăptarea și consiliau familiile în această direcție. În această ordine de idei, experiența chineză, din februarie 2020, afirma următoarele:
- Mamele infectate și cele suspecte nu trebuie să alăpteze;
- Nou-născuții mamelor Covid pozitive trebuie izolați de mamă 14 zile și nu sunt alăptați;
- Este permisă alăptarea doar daca mama are test negativ.
În același spirit, în SUA, inițial s-a recomandat separarea mamei de copil, pe când în Italia, în urma studiilor, s-au putut constata următoarele:
- nu există dovezi legat de transmiterea verticală a virusului;
- PCR nu s-a găsit pozitiv în laptele de mamă;
- mamele asimptomatice pot să alăpteze, respectând măsurile uzuale de prevenire a infecției: spălarea riguroasă a mâinilor și purtarea măștii.
În altă ordine de idei, s-a considerat că transmiterea virusului se face mai degrabă prin picăturile de salivă bucală contaminate. Astfel, alte opinii evaluează dovezile legate de prezența SARS CoV2 în laptele mamelor cu test pozitiv pentru virus, după cum reiese din:
- 24 de gravide Covid pozitive, în trim. III de sarcină, cu simptomatologie prezentă și aspect CT de pneumonie;
- testul PCR efectuat din tampoane nazale prelevate imediat postnatal de la nou născuți – negative pentru Covid-19;
- Examinarea placentei – negativă;
- Toate testele Covid efectuate din laptele matern au fost negative.
Demnă de notat este și analiza care a pus sub observație laptele a 77 de mame Covid pozitive, care și-au alăptat copiii, și care au evidențiat următoarele:
- 23 de nou-născuți alăptați exclusiv la sân: 8 cazuri au avut PCR pozitiv.
- 8 nou-născuți alimentați cu Formulă: 2 cazuri cu PCR pozitiv
- 4 cazuri alimentați mixt: 2 cazuri cu PCR pozitiv
Mergând pe linia evoluției virusului și a efectelor sale, se constată că, în luna octombrie, 2020, studiile referitoare la leziunile placentare aprofundează datele cu privire la transmiterea infecției mamă – nou-născut. În acest sens, un studiu al placentelor provenite de la 77 mame Covid pozitive, comparativ cu gravide fără Covid, identifică anomalii placentare, inclusiv procese de vasculită cu hipoperfuzie fetală și vilită, și depunere murală de fibrină. De asemenea,10% dintre acestea asociau oligoamnios și restricția de creștere intra-uterină.
- Nu există dovezi în ceea ce privește transmiterea verticală a virusului;
- Analiza mostrelor de lapte de la 32 mame Covid pozitive , au avut test PCR negativ pentru Covid-19;
- Raportează 2 cupluri mamă-nou născut Covid pozitiv, la 9-10 zile postnatal;
Însă, testarea laptelui matern pentru Covid – negativ, ridică posibilitatea unei transmiteri orizontale a virusului de la o terță persoană:
Atfel, este de remarcat faptul că analiza PCR a probelor de lapte provenite de la 100 mame Covid pozitive, cu forme asimptomatice, forme ușoare, respectiv forme severe de boală în perioada martie-aprilie 2020, evidențiază faptul că încă nu există dovezi pentru transmitere verticală a bolii.
Ce ne recomandă OMS?
În mai 2020, atitudinea față de infecția Covid-19 și cuplul mamă-copil permite și recomandă alăptarea pentru mamele cu test COVID pozitiv. Însă, pentru punerea în aplicare, este necesar consimțământul mamei și al familiei. În aceste condiții, se impune:
- Respectarea riguroasă a măsurilor de protecție:
- Purtarea măștii de câte ori alăptează;
- Spălarea mâinilor și a sânilor;
- Dacă mama dorește să administreze lapte muls, se impun aceleași măsuri de precauție, inclusiv sterilizarea riguroasă a pompei și sticlelor;
- se ia în considerare posibilitatea trecerii medicației prin laptele matern;
Ulterior, în luna februarie 2021, actualizările OMS privesc de la manifestările clinice, factorii de risc la modalitate de transmitere și tratament, fiind bazate pe un review efectuat pe 4907 mame. Incidența nou-născuților pozitivi, în primele 24 de ore a fost de 1,9%.
De atunci întrebările continuă...
- Ce știm despre modalitatea și posibilitatea de transmitere?
- Ce știm despre momentul infecției?
Transmiterea in utero?
- Din punct de vedere fiziopatologic, transmiterea este posibilă
- Cel mai probabil hematogenă, foarte rar ascendentă;
- Viremia (caz în care virusii intră în fluxul sanguin) în procent de 10-18% la mamele cu formă severă de boală poate afecta fătul;
Transmiterea intrapartum?
- SARS CoV-2 s-a identificat în fecale;
- Contaminarea canalului pelvi-genital, a vulvei, in timpul nașterii, poate contamina oro-nazo -faringele nou-născutului;
- Picăturile mamelor în travaliu activ pot de asemenea contamina mediul și astfel va contamina nou-născutul imediat dupa naștere;
- Este dificil astfel de separat momentul infectării sau al contaminării.
Transmiterea postpartum?
Reprezintă majoritatea infecțiilor raportate la nou-născut, secundar expunerii cu mamele sau cu personalul de îngrijire SARS CoV-2 – în laptele de mamă s-a identificat prin tehnica PCR; mai mult componente virale nereplicative.
Modalitatea de naștere?
Probe din timpul secțiunii cezariene, unde placenta și fătul se naște în condiții sterile sunt mai puțin expuse la contaminare decât cele prelevate in condițiile nașterii vaginale; deși sunt mult mai expuse la contactul cu sângele matern.
În acest sens, datele publicate în iunie 2020 concluzionează:
- Sunt insuficiente date referitoare la potențialul de transmitere prin lapte a virusului.
Beneficiile alăptării împreună cu măsurile de prevenție a mamelor, care alăptează contracarează riscurile. Astfel, OMS recomandă inițierea și susținerea alăptării
Spre final, se poate afirma că experiența Covid a generat multe discuții, iar studiile continuă. Ceea ce ar trebui să reținem este că întrebări vor continua să se pună, vom avea și nu vom avea răspunsuri întotdeauna. Să incercăm să lasăm și latura umana a medicului să înțeleaga și să fie aproape de tânăra mamă, în acest context dificil.
