Dr. Miruna-Ioana Miron
Fasceita necrozantă, o infecție severă și rapid progresivă, amenință viața prin afectarea pielii și țesuturilor subcutanate, cu complicații precum sepsis sau amputații, frecvente la diabetici. Gangrena Fournier, o variantă, vizează perineul. Eritrasma, cronică și asimptomatică, apare ca plăci roșii-maro în zonele intertriginoase, fiind comună la diabetici obezi. Mucormicoza, o infecție fungică fulminantă, prosperă în hiperglicemie, afectând adesea regiunea rhino-orbital-cerebrală. Psoriazisul, asociat cu diabetul și riscul cardiovascular, necesită screening aprofundat. Vitiligo, legat de diabetul de tip 1, și lichenul plan oral, cu prevalență scăzută, subliniază importanța abordării interdisciplinare în gestionarea manifestărilor cutanate ale diabetului.
Infecții fungice
Fasceita necrozantă
Fasceita necrozantă este o infecție acută, severă și amenințătoare de viață, ce afectează pielea și țesutul subcutanat. Pacienții pot prezenta eritem, indurare și sensibilitate. În zilele următoare, infecția poate progresa către formarea de bule hemoragice. Durerea resimțită este adesea disproporționată în raport cu aspectul leziunii observate la examenul fizic, iar palparea zonei afectate poate provoca crepitații, un semn al implicării profunde a țesutului. Această patologie poate implica orice regiune a corpului, deși extremitățile inferioare sunt cele mai frecvent afectate.
O variantă specifică a acestei afecțiuni este gangrena Fournier, care reprezintă o formă de fasceită necrozantă ce afectează perineul sau organele genitale, extinzându-se rapid în țesuturile adiacente. Complicațiile asociate fasceitei necrozante sunt severe și includ tromboză, necroză gangrenată, sepsis și insuficiență multiplă a organelor. Rata de mortalitate pentru această infecție este semnificativă, iar pacienții cu diabet care dezvoltă fasceită necrozantă sunt adesea mai predispuși amputațiilor în timpul procesului de vindecare. Intervenția este considerată de urgență și include debridare chirurgicală extinsă pentru a elimina țesutul infectat, precum și administrarea de antibiotice cu spectru larg pentru a controla infecția. Managementul oportun al acestei afecțiuni este esențial pentru limitarea complicațiilor potențial fatale.
Eritrasma
Eritrasma este o infecție cutanată cronică, asimptomatică, frecvent întâlnită la pacienții diabetici obezi. Această patologie se prezintă sub formă de pete sau plăci roșii-maro, fine, care sunt clar delimitate, non-pruriginose și non-dureroase. Leziunile se localizează frecvent în zonele intertriginoase, cum ar fi axilele și la nivel inghinal. Datorită aspectului și localizării leziunilor, este important să se efectueze un diagnostic diferențial care poate confirma diagnosticul de eritrasma.
Mucormicoza
Mucormicoza este o infecție severă, provocată de fungi din genurile Mucor sau Rhizopus. Reprezintă o patologie de severitate crescută, care necesită intervenții chirurgicale urgente. Acești fungi preferă medii cu pH scăzut și prosperă în condiții de hiperglicemie, având capacitatea de a utiliza cetonele ca sursă de nutrienți. Mucormicoza rhino-orbital-cerebrală este cea mai frecventă prezentare, cu o evoluție fulminantă, iar tabloul clinic caracteristic include sinusită acută, cefalee, edem facial și necroză tisulară. Evoluția rapidă poate duce la necroză extinsă și la tromboză a structurilor anatomice adiacente.
Medicii dermatologii sunt implicați activ în evaluarea pacienților cu diabet zaharat sau cu risc crescut de a dezvolta această afecțiune inclusiv în cazurile cu comorbidități predispozante, cum ar fi psoriazisul, vitiligo, hidradenita supurativă și lichenul plan. Acest aspect subliniază necesitatea unei abordări interdisciplinare, esențiale în gestionarea diabetului zaharat și a manifestărilor sale cutanate.
Psoriazis
Psoriazisul, o dermatoză inflamatorie cronică, poligenică, afectează 2-3% din populația SUA, cu debut frecvent între 15 și 30 de ani. Este asociat cu factori declanșatori precum trauma, medicamente și infecții, iar prevalența sa este crescută la pacienții cu diabet (tip 1 și 2) - circa 9% .
Din punct de vedere clinic, pot fi observate papule eritematoase (2-10 mm) de culoare roșu-somon, cu aspect scuamos, localizate predominant în zonele de extensie (coate, genunchi), precum și pe scalp, trunchi și unghii. Desprinderea scuamelor poate genera hemoragii punctiforme.
Psoriazisul reprezintă un factor de risc pentru diabetul zaharat, similar cu riscul crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Există o asociere semnificativă între psoriazis, diabet zaharat și ateroscleroză. Utilizarea steroizilor topici puternici și a tratamentelor sistemice pentru psoriazis a crescut riscul de diabet, iar fototerapia a fost asociată cu o prevalență mai mare de ateroscleroză. Într-un studiu pacienți cu psoriazis vs. 74,987 controale), s-a evidențiat o asociere semnificativă între psoriazis și boala cardiacă ischemică, independent de alți factori de risc cardiovascular. Se confirmă o asociere ridicată între psoriazis și o prevalență/incidență crescută a diabetului zaharat (risc crescut cu 59% pentru prevalență, 27% pentru incidență), mai ales la pacienții cu psoriazis sever și tineri.
Datele disponibile evidențiază o asociere importantă între psoriazis și un risc crescut de diabet zaharat și afecțiuni cardiovasculare, subliniind necesitatea unui screening cardiovascular aprofundat la pacienții cu psoriazis, în special la cei cu forme severe sau debut precoce.
Vitiligo
Vitiligo este o afecțiune cutanată cronică de depigmentare, cu predispoziție multifactorială și numeroși factori declanșatori. Această patologie poate apărea la orice vârstă, de la copii la adulți, având o incidență maximă raportată în a doua și a treia decadă de viață. Vârsta de debut variază, în general, între sexe, iar prevalența sa se situează între 0,1% și 2% din populația globală, afectând toate rasele în mod egal
Etiologia exactă a vitiligo-ului rămâne necunoscută; totuși, acesta este frecvent asociat cu multiple boli autoimune.
Din punct de vedere clinic, vitiligo se caracterizează prin leziuni cutanate maculare cu diametrul cuprins între 5 mm și 5 cm, având margini convexe, clar delimitate și de culoare alb-palid. Pacienții pot asocia debutul bolii cu ușoare traume fizice, în care leziunile de vitiligo apar la locul traumatismului. Această afecțiune progresează treptat, prin mărirea maculelor preexistente sau apariția de noi leziuni.
Diabetul de tip 1 nu doar că este asociat cu vitiligo, ci reprezintă un factor de risc cauzal pentru această afecțiune autoimună.
Lichen plan
Lichenul plan oral (LPO) este o dermatoză inflamatorie cronică, de etiologie incertă, cu o prevalență scăzută în populația generală, estimată la 1-2%, prezentând o ușoară predominanță la sexul feminin. Manifestările clinice sunt variabile, cuprinzând șase forme principale: reticulară, papulară, placară, atrofică, erozivă și buloasă.
Continuare în numărul viitor.
