Redactia Saptamana Medicala
La eveniment au participat reprezentanți ai asociațiilor de pacienți din numeroase arii terapeutice (boli cronice, cancer, tuberculoză, transplant, boli endocrine, scleroză multiplă, boli neurodegenerative, diabet, miastenia gravis, melanom, mielom, limfedem, etc.).
Sub egida Revistei Politici de Sănătate, pe data de 3 Iulie 2026 a avut loc la Palatul Parlamentului, cea de-a VI-a ediție a MASTERCLASS ȘCOALA PACIENȚILOR - Pacienții, parteneri în dezvoltarea politicilor publice de sănătate.
În cadrul dezbaterilor au fost aduse în prim-plan nevoile reale ale pacienților și facilitarea unui dialog obiectiv și constructiv cu instituțiile responsabile de elaborarea și implementarea politicilor de sănătate, în vederea identificării unor soluții și inițiative care să contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii medicale și la creșterea calității îngrijirilor acordate pacienților.
Speakerii participanți au fost:
- Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru sănătate, Senatul României;
- Prof. Univ. Dr. Carmen Orban, Președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senatul României;
- Dr. Elisabeth Iuliana Brumă, Director general Direcția Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate - Actualități în pachetele de servicii din asistențele medicale prespitalicești;
- Dr. Bogdan Vinersar, Director general adjunct Direcția Programe Curative, Casa Națională de Asigurări de Sănătate - Programele de sănătate ale CNAS: sume alocate, număr de pacienți;
- Monica Solomie, Director Direcția Servicii Sociale Specifice, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) - Protecția persoanelor cu dizabilități;
- Livia Stan, Director Policy and Market Acces, MSD - Pacienții schimbă viitorul bolilor rare: parteneri pentru acces, inovație și speranță;
- Dr. Raluca Ghionaru, Medic primar Medicină de Familie, Președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) - Viitorul medicinei integrative pentru fiecare pacient: abordarea terapiilor complementare în practica medicală.
„Comisia pentru Sănătate din Parlamentul României vizează simplificarea și digitalizarea legislației medicale prin elaborarea unui codex al sănătății, solicitând totodată colaborarea activă a asociațiilor de pacienți pentru identificarea și implementarea unor soluții practice și imediate”, a precizat Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate, Senatul României.
În comunicarea Prof. Univ. Dr. Carmen Orban, Președintele Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României, discuția s-a concentrat pe starea critică a sistemului de sănătate din România, evidențiind necesitatea urgentă a unei noi legi a sănătății care să reseteze funcționarea acestuia. Principalele puncte abordate au fost: criza resurselor umane (îmbătrânirea personalului medical, în special în medicina de familie și lipsa unei strategii de înlocuire a generațiilor care se pensionează), infrastructura spitalicească și deficiențe legislative (probleme punctuale în gestionarea pacienților critici din unitățile de primiri urgențe (UPU) și lipsa unor registre naționale de boală care să permită o monitorizare reală a sistemului).
Dr. Elisabeth Iuliana Brumă, Director general Direcția Reglementări și Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat Actualități în pachetele de servicii din asistențele medicale prespitalicești, afirmând următoarele: „Creșterea repartizărilor realizate de CNAS pentru domeniile de asistență medicală prespitalicească urmărește obiectivul constant al asigurărilor sociale de sănătate în acord cu Strategia naţională de sănătate pentru perioada 2023-2030 (HG. 1004/2023). Repartizarea fondurilor pe domenii de asistență medicală trebuie adaptată la caracteristicile socio-demografice actuale ale populației României, la starea de sănătate a populației din România, repartizare care trebuie să se orienteze către domeniile de asistență medicală implicate în prevenție și depistarea afecțiunilor într-un stadiu precoce, care să conducă în viitor la cheltuieli mai reduse pentru sectorul spitalicesc și cel al medicamentelor și programelor naționale de sănătate curative. Medicina de familie, ambulatoriul clinic și paraclinic reprezintă componenta esențială a sistemului asigurărilor sociale de sănătate, contribuind decisiv la creșterea accesibilității, eficienței și calității serviciilor medicale acordate pacienților”.
Dr. Bogdan Vinersar, Director general adjunct Direcția Programe Curative, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat Programele de sănătate ale CNAS: sume alocate, număr de pacienți.
Structura programelor de sănătate la nivelul anului 2025 se compune din:
- 16 programe naționale curative finanțate din bugetul FNUASS;
- 1.812.063 bolnavi tratați în cadrul programelor în anul 2025;
- 14.469.347.172 lei valoare medicamente, materiale sanitare și servicii decontate;
- 99,7% grad de utilizare a creditelor de angajament 2025;
- 7.985 lei cheltuială medie pe bolnav tratat, la nivelul tuturor programelor;
- Ordin 180/2022 cadrul de reglementare - norme tehnice de realizare a programelor curative.
De reținut este faptul că, patru programe concentrează aproape 90% din fonduri oncologia și diabetul ~70%; cu dializa și bolile rare ~90%.
„Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) se confruntă cu o dependență istorică de serviciile sociale rezidențiale, în detrimentul celor comunitare. În prezent, există o lipsă acută de centre de zi și servicii de recuperare ambulatorie în numeroase județe. Obiectivul principal al instituției este inversarea acestei tendințe prin utilizarea fondurilor din PNRR și din Programul Incluziune și Demnitate Socială, vizând dezvoltarea unor servicii moderne, precum cele de sprijin în luarea deciziilor pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală”, a conchis Monica Solomie, Director Direcția Servicii Sociale Specifice, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD).
Livia Stan, Director Policy and Market Acces, MSD - „discuția a vizat complexitatea hipertensiunii arteriale pulmonare (HAP), o boală rară, progresivă, invalidantă și care necesită o abordare multidisciplinară. Principalele provocări identificate includ: lipsa unei prezențe constante a tuturor actorilor din sistem (autorități, medici, pacienți, industrie) la aceeași masă de discuții; absența unui cod de boală specific - HAP este adesea încadrată eronat sub diagnosticul de insuficiență cardiacă, ceea ce blochează accesul la resurse și tratamente specifice; timpul mediu până la diagnosticare este de aproximativ șase ani, iar centrele de expertiză sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile naționale”.
Dr. Raluca Ghionaru, Medic primar Medicină de Familie, Președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) a vorbit despre viitorul Medicinei Integrative și Rolul Prevenției în Practica Medicală. „Sunt esentiale prioritizarea prevenției; utilizarea terapiilor complementare pentru pacienții cu opțiuni terapeutice limitate, precum sugarii, vârstnicii cu polimedicație și femeile însărcinate, pentru a ameliora simptomatologia și a îmbunătăți calitatea vieții respectiv utilizarea terapiilor suportive care contribuie la scăderea prescripțiilor inutile de antibiotice, păstrând eficiența acestora pentru situațiile critice”.
Consolidarea unui dialog autentic și
transparent între autorități și asociațiile de pacienți nu este doar o
necesitate, ci o condiție esențială pentru construirea unui sistem de sănătate
mai eficient, mai echitabil și mai apropiat de nevoile cetățenilor.
