- Crearea unui echilibru în finanțarea sistemului public de sănătate, prin alocarea a minimum 10% din FNUASS total pentru asistența medicală primară, față de 5,8% în prezent, conform recomandărilor tuturor instituțiilor internaționale.
- Crearea mediului propice unei relații funcționale medic – familie – comunitate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor României, prin debirocratizarea sistemului și neîngrădirea ariei de competențe ale medicului de familie în relația cu pacientul său și în acord cu pregătirea și realitatea medicală a secolului XXI.
- Recunoașterea importanței muncii medicului de familie în sistemul public de sănătate și respectarea drepturilor constituționale ale medicilor și pacienților.
Prin obligații contractuale birocratice, absurde, medicul de familie este transformat din medic, in administrator al sistemului în folosul CNAS, iar pacientul devine o "minge" trimisă să plimbe hârtii de la un medic la altul, ceea ce afectează grav relația medic de familie-pacient. Protocoalele medicale sunt de fapt protocoale administrative, listele de medicamente sunt îngrădiri ale accesului populației la medicamente, SIUI este un sistem informatic care trebuie completat cu adeverințe și hârtii.
Conform unei analize realizate de SNMF și FNPMF, Până în anul 2030, 2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte şi odată cu această tendinţă, creşte incidența bolilor care creează poveri economice şi sociale extrem de importante: bolile cardiovasculare, boli oncologice, boli respiratorii sau boli inflamatorii.
Există o tendință negativă, de ieșire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare) fie prin migrația forţei de muncă și intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendință este accelerată de subfinanțarea sistemului național de asistență medicală primară și de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 de localități din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară.
Conform analizei proiective realizate de SNMF și FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor – segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară – să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României.
Analiza mai arată că numărul mediu al consultaţilor medicale acordate de medicii de familie a crescut cu mai mult de 50% fată de anul 2009. Conform datelor INS, aproape jumătate din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în ultimele 12 luni, efectuând în medie 3,7 consultaţii. Acest lucru demonstrează un grad de aglomerare şi încărcare fără precedent a cabinetelor medicilor de familie, care creşte presiunea pe sistemul de asistenţă medicală primară, obligat să rămână în aceleaşi condiţii financiare precare ca înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Din 1999 pana in 2017, bugetul FNUASS a crescut de 18,1 ori, în timp ce alocările pentru asistența medicală primară de doar 12 ori. Dacă raportul de creștere ar fi fost respectat, bugetul AMP ar fi trebuit să fie în 2017 de 2,538 miliarde lei, adică cu 858 milioane lei mai mare decât este acum, respectiv de 8,78% din FNUASS total, față de 5,83% cât este în prezent. Dacă adaugăm și nevoia dezvoltării firești a cabinetelor de medicina familiei, pentru oferirea unor servicii diversificate și de calitate, este evident ca se impune un procent European din bugetul sanatatii pentru medicina de familie, adica minimum 10% din FNUASS total.
SNMF și FNPMF au avertizat în repetate rânduri factorii politici şi administrativi cu privire la riscurile pe care le generează asupra stării de sănătate a populației subfinanțarea asistenței medicale primare dar și piedicile legislative care merg pana la crearea unor situatii absurde de sancțiuni pentru că medicii si-au respectat profesia și pacientii. Deşi au fost făcute destule promisiuni de remediere a situației - implementarea acestora a eșuat de fiecare dată, fără ca pacienţii să cunoască în întregime consecinţele pe termen scurt, mediu şi lung ale acestor decizii.
Ultimul dialog între organizațiile reprezentative ale medicilor de familie şi cei responsabili de asigurarea finanţării sistemului de medicină primară s-a soldat cu un eşec: în ciuda argumentelor aduse la masa discuţiilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a solicitat la rectificarea de buget creșterea finanțării medicinei de familie, ratând astfel ultima şansă de a arăta bună-credinţă şi interes faţă de sănătatea pacienţilor ai căror bani îi colectează şi foloseşte.
Coaliția Solidari pentru sănătate a inițiat aceste proteste publice, deoarece consideră că dezvoltarea asistenței medicale primare va permite o mai bună sănătate a populației, o rezolvare mai promptă a nevoilor medicale uzuale și va produce economii consistente în sistem.
