•Dr. Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre accesul la inovația în medicină, în țările din Centrul și Estul Europei, într-o sesiune specială despre medicina personalizată, organizată la sfârșitul săptâmânii trecute (vineri), la New York, în săptămâna celei de-a 71-a Adunare Generală ONU
New York, 25 septembrie 2016- România, prin președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, dr. Marius Geantă, a fost reprezentată la întâlnirea de nivel înalt pe tema medicinei personalizate, organizată la New York în cadrul seminariilor Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din anul 2016.
Reuniunea consacrată medicinei personalizate a avut loc în cadrul temei “Știință pentru Dezvoltare” și a avut printre speakeri nume sonore din domeniul medicinei momentului: David Byrne, fost comisar european pentru sănătate și co-președinte al Alianței Europene de Medicină Personalizată (EAPM), Edward Abrahams, președinte al Coaliției pentru Medicină Personalizată din SUA, profesorul Gordon McVie, expert în oncologie la Institutul European de Oncologie din Milano și co-președinte EAPM, Denis Horgan, director executiv al Alianței Europene de Medicină Personalizată.
Acestora li s-au adăugat, printre alții, reprezentanta Agenției Europene a Medicamentului, Marisa Papaluca, decanii universităților de medicină din Belfast și Graz, precum și reprezentanți ai unor companii inovatoare în domeniul medicinei personalizate, precum Illumina (prin Alexander Dickinson, vicepreședinte pentru inițiative strategice) și Intel (prin K. Paranjape, manager general al diviziei Life Sciences and Analytics, Health Strategy and Solutions Group).
“Aici, la Organizația Națiunile Unite, în anul 1948, a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului, care la articolul 25 afirmă explicit dreptul la sănătate al fiecăruia dintre noi. Toți oamenii au același drept de a-și păstra și de a-și recăpăta sănătatea, oriunde ar trăi în această lume, în conformitate cu standardele științifice ale momentului. Nu ne putem împărți, pe criterii financiare sau de altă natură, în cetățeni și pacienți de prima mâna, de mâna a doua, a treia și așa mai departe. Și, în funcție de categorie, să primim acces diferit la mijloacele de prevenție, diagnostic și tratament”, a afirmat dr. Marius Geantă în speech-ul din cadrul simpozionului.
Organizația Națiunilor Unite afirmă, în raportul “Promovarea inovației și a accesului la noile tehnologii în sănătate”, lansat cu acest prilej, că “în ciuda progreselor semnificative, milioane de oameni continuă să sufere și să moară din cauza unor boli tratabile, ca urmare a accesului deficitar la tehnologiile medicale”.
“Dacă nu vom fi preocupați, ca societate, să asigurăm accesul continuu și egal al oamenilor la inovația în medicină, nu doar că vom contribui la încălcarea acestui drept fundamental la sănătate, dar vom face ca efortul cercetătorilor, care lucrează uneori zeci de ani pentru a dezvolta un nou medicament sau test diagnostic, să fie devalorizată, aproape inutilă”, a spus dr. Geantă.
Ideea accesului la inovație a fost întărită și de fostul comisar european David Byrne, care a afirmat în cadrul simpozionului că “accesul la tratamente inovative este una dintre cele mai importante teme pe care trebuie să o abordăm, la scară globală. Trebuie să creăm, prin reglementări ferme, un mediu prietenos care să asigure accesul rapid al pacienților din întreaga lume la medicamente de ultimă generație, care-și demonstrează valoarea terapeutică”.
“Guvernanții din centrul și estul Europei invocă adesea lipsa resurselor financiare pentru a justifica nivelul scăzut de performanță a sistemului de sănătate. Doar că sărăcia nu scuză lipsa empatiei, fără de care nu este posibilă obținerea rezultatelor maximale în sănătate, după cum sărăcia nu poate justifica interesul scăzut pentru promovarea inovației în toate domeniile medicinei”, a punctat dr. Marius Geantă, argumentând cu cazul specific al pacienților cu melanom malign nerezecabil, care au acces, în România, doar la unu din cele 11 medicamente sau combinații terapeutice noi (medicamente personalizate și imunoterapii), aprobate în ultimii 5 ani, și care au schimbat fundamental paradigma terapeutică în această boală.
“Medicina personalizată este un domeniu în plină expansiune care promite să adapteze intervențiile preventive și terapeutice la structura genetică, la factorii de mediu și la stilul de viață al fiecăruia dintre noi. Noile tehnologii, de la next-generation sequencing la telefoanele mobile, sunt într-o dezvoltare exponențială și oferă o perspectivă unică în istoria dezvoltării umanității, pentru atingerea obiectivului de a asigura prevenția și tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit, de prima dată”, a explicat, la rândul său, Denis Horgan, director executiv al Alianței Europene de Medicină Personalizată.
“Strategiile personalizate, bazate pe medicamente țintite la nivel molecular, vor deveni elementul central al terapiei în cancer”, se afirmă în documentul “Promovarea inovației și a accesului la noile tehnologii în sănătate”, lansat de Organizația Națiunilor Unite cu acest prilej.
