Conf. Univ. dr. Dana-Lucia Stanculeanu
Cum a fost ziua de azi, doamnă profesor Stănculeanu?
A fost aproape o zi obișnuită, doar că nu am avut activitate didactică, dat fiind faptul că studenții sunt încă în vacanță. În ceea ce privește activitatea medicală normală, am primit pacienți care vin la tratament în regim de spitalizare continuă, pacienți în spitalizare de zi și pacienți în regim ambulatoriu pentru diverse rețete, documente medicale, controale. Poate azi mai puțin decât în alte zile, am avut și pacienți pentru studiile clinice care sunt în desfășurare. Ziua a început la ora 8:00 și s-a terminat în jurul orei !6:30.
Cum influențează pandemia activitatea medicului oncolog?
Poate că am stat puțin mai mult în fața calculatorului, încercând să digitalizăm activitatea noastră, inclusiv în sensul unor discuții online cu pacienții, în loc de a-i primi în cabinet. Dar aș spune că mai degrabă o parte din pacienți au evitat să vină în clinică sau au anunțat că întrerup tratamentul de frica infectării cu SARS Cov2. Lucrurile s-au modificat treptat și practic prelungirea duratei pandemiei a obligat pacientul să revină și să-și reia tratamentul. Și, în continuare, ne așteptăm la o rată crescută de pacienți care ajung la noi, din păcate nu în fază de boală incipientă ci avansată.
Cum a evoluat tratamentul cancerului în ultimele decade? Spre ce ne îndreptăm și ce speranțe sunt pentru viitor?
Oncologia s-a schimbat foarte mult în ultimele decenii, inclusiv oncologia medicală, iar durata de supraviețuire a pacientului oncologic a crescut si ma refer la pacientii cu boală metastatică, boală gravă, si nu la cei cu tratament adjuvant a caror boala poate fi vindecabilă. Dacă ne referim la tratamente aș spune că în oncologia medicală nu se mai aplica dogma „ one size fit all” deoarece instrumentele cu care oncologul medical tratează pacientul s-au îmbunătățit. Discutăm azi de terapii personalizate, în care folosim fie markeri biologici, fie markeri moleculari, pentru care aplicăm terapii targetate, combinații de terapii țintite, cu chimioterapie, cu imunoterapie, tratamente hormonale etc. Modalitatea în care tratăm pacientul oncologic este mult schimbată. Tratamentul înseamnă multidisciplinaritate și se aplică inclusiv modalității în care punem diagnosticul, stabilim conduita terapeutică și tratăm pacientul. Toate acestea au dus la îmbunătățirea calitatii vieții pacientului oncologic și la creșterea duratei de supraviețuire a pacientului în stadiul 4 de boală.
Puteți da un exemplu de tratament în echipă multidisciplinară?
În oricare formă de cancer în stadiul 4, pentru a pune diagnosticul ai nevoie de chirurg, de radioterapeut de anatomopatolog sau de colegi din alte specialități mai ales pentru terapiile targetate sau imunoterapie, datorită reacțiilor adverse care trebuie diferențiate de evoluția de boală. Ai nevoie de chirurg pentru boala oligometastatică, ca să îndepărtezi o metastază unică și practic să transformi tratamentul pacientului și perspectiva de tratament a bolii metastatice într-un tratament adjuvant. În oricare din formele de cancer se poate întâmpla să apelezi la toate mijloacele de investigație și terapeutice. Supraviețuirea unui pacient cu boală oncologică metastatică poate să se schimbe de la câteva luni la ani de zile foarte prețioși, cu o calitate bună a vieții, dusă în condiții de normalitate.
Ce mijloace profilactice există pentru descoperirea prematură a cancerului?
Există programe de screening în România și ele funcționează. Dar atunci când discutăm de screening ar trebui să discutăm de o grămadă de lucruri. Screening-ul nu înseamnă numai că pacientul află că are sau nu are cancer. Dacă prin screening se găsește o leziune precanceroasă, ca să eviți boala trebuie s-o tratezi. Deci, screeningul înseamnă o perspectivă care să acopere nu numai depistarea dar și tratamentul formelor de boală precanceroasă.
Partea tristă este că pentru România nu există Registru de cancer și tot ce avem este doar o estimare. Nu avem programe coerente de screening, ceea ce se reflectă în incidența și datele de supraviețuire și mortalitate.
Pentru un act medical de calitate medicul trebuie să aloce suficient timp atât pacientului dar și studiului necesar actualizării permanente a cunoștințelor sale medicale. Avem destui medici oncologi?
Cu certitudine așa este, medicul român vede foarte mulți pacienți, de multe ori dublu sau triplu sau chiar mai mult decât standardul normal. Și nu doar că vede pacienții dar fiecare procedură este însoțită de o grămadă de acte birocratice care stau tot în sarcina medicului. Și atunci, timpul rezervat pacientului se micșorează și mai mult. Rămâne mai puțin timp pentru relația dintre medic și pacient.
Deci avem atât număr mare de pacienți cât și o birocrație stufoasă pe care trebuie s-o îndeplinim. Ar trebui mai mult personal auxiliar care să degreveze medicul de aceste activități, să-l ajute în partea de scriptologie și de evidență.
Medicul oncolog rămâne în contact permanent cu pacientul pe tot parcursul vieții acestuia. Noi și în cancer discutăm de vindecare ca și în alte specialități sau discutăm de cronicizarea bolii, de bucuria oncologului de a-și conduce pacientul pe toată perioada vieții și de multe ori ei sunt amândoi tineri și îmbătrânesc împreună și asta este o mare consolare pentru medic și poate și pentru pacient.
