Conf. Univ. Dr. Grațiela Grădișteanu
Microbiomul intestinal influențează sănătatea digestivă, metabolică și mentală prin axa intestin-creier, un sistem bidirecțional de comunicare cu creierul. Bacterii precum Lactobacillus și Bifidobacterium produc neurotransmițători și metaboliți antiinflamatori, reducând anxietatea și depresia. Disbioza poate agrava tulburările neuropsihiatrice, iar probioticele, prebioticele și dieta personalizată oferă soluții terapeutice promițătoare.
Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea generală a organismului, influențând nu doar digestia și metabolismul, ci și sănătatea mentală. Legătura dintre intestin și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-creier, este un domeniu de cercetare în plină expansiune, cu implicații majore în practica medicală. Axa intestin-creier reprezintă un sistem bidirecțional de comunicare între microbiomul intestinal și sistemul nervos central (SNC), implicând căi neuroendocrine, imunologice și metabolice. Principalele mecanisme includ neurotransmițători microbieni, răspuns inflamator sistemic și metaboliți microbieni. Anumite bacterii intestinale contribuie la producerea neurotransmițătorilor esențiali, precum serotonina, dopamina și acidul gama-aminobutiric (GABA), care influențează starea de spirit și răspunsul la stress. De exemplu, Lactobacillus rhamnosus poate influența nivelurile de GABA, contribuind la reducerea anxietății. Disbioza intestinală poate duce la inflamație cronică, care afectează direct sănătatea mentală și poate contribui la tulburări precum depresia și anxietatea. Bacteroides fragilis este implicată în reglarea inflamației prin producția de polizaharide antiinflamatorii. Produșii metabolici ai microbiotei, precum acizii grași cu lanț scurt (SCFA), influențează funcționarea barierelor intestinale și hematoencefalice, având un rol protector asupra SNC. Faecalibacterium prausnitzii este un producător important de butirat, un SCFA cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare.
Studii recente sugerează că modificările microbiomului intestinal sunt asociate cu diverse tulburări neuropsihiatrice, inclusiv depresia și anxietatea, tulburările din spectrul autist (TSA) și bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson. Pacienții cu aceste afecțiuni prezintă adesea dezechilibre microbiene, cu o scădere a speciilor benefice (Lactobacillus, Bifidobacterium) și o creștere a bacteriilor proinflamatorii (Enterobacteriaceae, Sutterella). Bifidobacterium longum este cunoscută pentru efectele sale benefice asupra reducerii stresului și îmbunătățirii funcției cognitive. Cercetările indică o legătură între disbioza intestinală și manifestările neurocomportamentale ale TSA, unde specii precum Prevotella și Coprococcus joacă un rol important. Inflamația indusă de microbiom poate contribui la neurodegenerare, accelerând apariția acestor boli, iar Akkermansia muciniphila a fost asociată cu protecția barierei intestinale și reducerea neuroinflamației.
Având în vedere aceste aspecte, includerea strategiilor de modulare a microbiomului în practica medicală devine tot mai importantă. Printre opțiunile disponibile se numără probioticele și prebioticele, dieta personalizată și transplantul fecal (FMT). Suplimentarea cu tulpini benefice, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus sau Bifidobacterium longum, a demonstrat efecte pozitive asupra simptomelor de anxietate și depresie. Lactobacillus helveticus a fost asociat cu reducerea nivelului de cortizol și îmbunătățirea calității somnului. Consumul de alimente bogate în fibre, polifenoli și acizi grași omega-3 susține sănătatea microbiomului și reduce inflamația. Speciile de Roseburia benefice, dezvoltându-se într-un mediu bogat în fibre și contribuie la producția de SCFA. Deși încă experimentală, FMT ar putea fi o strategie promițătoare pentru afecțiunile neuropsihiatrice severe, prin restabilirea echilibrului microbian intestinal.
