Redactia Saptamana Medicala
- Natalitatea este în scădere drastică – 2022 a fost anul cu cei mai puțini nou-născuți din ultimii aproape o sută de ani. Datele oficiale arată că în 2024, până la 12 octombrie, s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri în România.
- Infertilitatea este unul dintre motivele scăderii natalității, afectând aproximativ 25 de milioane de persoane din Europa.
- Studii realizate recent arată că sumele cheltuite prin Programul național de Fertilizare in vitro, derulat de Ministerul Familiei și Tineretului, reprezintă o investiție pe termen lung.
București, 24 octombrie: Ratele scăzute de natalitate și infertilitatea crescută au efecte în numeroase domenii: scăderea forței de muncă, ceea ce duce la creșterea vârstei de pensionare, mai puțini consumatori, rezultând încetinirea economiei, populație în continuă îmbătrânire, care pune mai multă presiune asupra pensiilor și a bugetului de sănătate. Dezbaterea „Rata scăzută a natalității, o amenințare la adresa națiunii. Provocări și soluții”, organizată de revista Politici de Sănătate la Guvern, a adus la aceeași masă decidenți din toate aceste domenii afectate, pentru a găsi cele mai bune și mai fezabile soluții pentru sporirea natalității și pentru a iniția discuțiile în vederea realizării unei strategii naționale privind natalitatea, care să înglobeze și alte propuneri în sprijinul familiilor (venite atât din partea sectorului public, cât și al sectorului privat).
„Creșterea natalității și infertilitatea trebuie incluse pe agenda publică.
Este necesară o strategie care să ajute femeile și cuplurile care doresc să
devină părinți, să le susțină cu măsuri fiscale și economice, precum și prin
acces adecvat la servicii de sănătate. O astfel de strategie trebuie să conțină
măsuri pentru educația timpurie a tinerei generații privind sănătatea și cum
să-și păstreze fertilitatea, măsuri fiscale concrete pentru impulsionarea
natalității și a familiilor cu doi și mai mulți copii, facilități și
recunoaștere publică pentru companiile prietenoase cu familia, care sprijină
familiile precum: tichete pentru grădiniță/afterschool, beneficii FIV și
altele”, a afirmat prof. univ. dr. Carmen Orban, consilier de stat,
Cancelaria Prim-ministrului, sub auspiciile căreia s-a derulat evenimentul.
„Absolut toată lumea trebuie să fie implicată în acest demers care reprezintă,
de fapt, un demers de ţară. Scăderea natalităţii nu afectează doar economia,
piaţa muncii sau sănătatea, ci afectează, într-o formă sau alta, toate
segmentele societăţii. Avem nevoie, pentru a identifica soluţii, de toţi
actorii care ar putea să sprijine acest lucru, fie ei privaţi, fie publici, fie
mediu de afaceri sau societate civilă”, a completat și Alexandru-Mihai
Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Potrivit datelor oficiale, în 1995 s-au înregistrat cele mai multe nașteri –
peste 263.000, iar, de atunci, declinul a fost constant. „În 2022 am avut
153.000 de nașteri înregistrate în România și aproximativ 51.000 în
străinătate. În 2024, până la 12 octombrie, în România s-au înregistrat doar
96.000 de nașteri”, a informat chestor de poliție Cătălin Aurel-Giulescu,
director general Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Prof.
univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru
Sănătate din Senat, a punctat necesitatea de acţiuni specifice în acest
domeniu. „Este vorba de pachete specifice pentru fiecare tip de nevoie, mai
ales sub aspect financiar. (…) De asemenea, cred că trebuie să dăm posibilitatea
românilor să aibă venituri suplimentare fără să-i taxăm pentru fiecare oră
muncită în plus. În ceea ce privește persoanele născute în afara țării, unele
dintre ele destul de mari acum, cred că trebuie să ne gândim la soluții pentru
a le aduce înapoi”.
Dr.
Laszlo Attila, secretar al Comisiei pentru Sănătate din Senat,
a atras atenția că „este nevoie de o înțelegere politică transpartinică, având
în vedere efectele care se arată după perioade ce exced perioadele electorale.
Cred că atât în sănătate, cât și în această problemă a demografiei, trebuie să
ajungem la un consens și, indiferent cine este la guvernare, ideile să fie puse
în practică”.
Programul
FIV va fi prelungit în 2025
Ministrul Familiei şi Tineretului, Natalia Intotero, a informat că
Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor
singure pentru creșterea natalității este funcţional şi va fi prelungit.
„Anul acesta, în premieră față de anii trecuți, programul FIV 2025 se află deja
în transparență și se bucură, de data aceasta, de sprijinul neechivoc al
domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, dar și de susținerea domnului
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Această susținere este esențială pentru
a oferi familiilor accesul la programe de sprijin eficiente și pentru a
contribui la creșterea natalității în România. Lucrăm intens la un plan pentru
anul viitor, care va include mai multe măsuri concrete pentru stimularea
natalității”, a afirmat demnitarul.
Reprezentanta Ministerului Muncii a anunțat că un buget de aproximativ 1,6% din
PIB este dedicat familiilor și se concretizează prin diferite acțiuni. „Avem
unul dintre cele mai generoase programe din UE dedicate familiilor cu copii. Se
stimulează revenirea pe piața muncii a părintelui prin acordarea stimulentului
de inserție, prin permiterea realizării de venituri în perioada concediului de
creștere a copilului, într-o anumită limită (13.000 de lei venituri nete/an
calendaristic). Perioada concediului pentru creșterea copilului constituie
vechime în muncă și specialitate. În acest an a fost reglementat și venitul
minim de incluziune – se adresează categoriilor extrem de vulnerabile, dar
asigură un plus de venituri familiilor cu copii, condiționat de participarea
celor mici la școală”, a anunțat Mihaela Grecu, director Direcția
Politici Beneficii Sociale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în 2023,
natalitatea a scăzut până la 7 născuți vii la mia de locuitori, rata de
fertilitate a scăzut la 30 de născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă
(15- 49 de ani), iar vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 27 de
ani. Din păcate, unul dintre motive este accesul scăzut al populației la
servicii de planificare familială și la educație pentru sănătate. Este nevoie
de educație pentru a stabili câți copii dorim, când îi dorim, în așa fel încât
atât copiii, cât și mămicile, să fie sănătoase. Numărul dorit de copii este în
scădere la nivel european. În România, în medie, cuplurile își doresc doi copii
pe familie, iar tendința este de scădere spre un singur copil. Această atitudine
este determinată nu numai de serviciile de sănătate, ci de ceea ce se întâmplă
în societate”, a explicat dr. Eugenia Bratu, șef secție
INSP.
Dr.
Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate (CNAS), a atras atenția că de referință rămâne comunicarea cu
pacientul. „Pacienții au nevoie de informații, să știe cum să acceseze corect
serviciile medicale. În România, serviciile medicale sunt foarte bine puse la
punct față de multe alte țări din jurul nostru. Esențial este însă cum
gestionăm resursele pe care le avem, cum reușim să facem în așa fel încât să se
nască copii cât mai sănătoși, cu acces la o viață normală, o viață frumoasă și
să fie integrați în societate așa cum se cuvine și monitorizați de-a lungul
vieții”.
Infertilitatea este o problemă globală, iar inovația avansează rapid. „Toate
tratamentele la care au acces femeile din întreaga Uniune Europeană trebuie să
fie disponibile cât mai repede și pentru pacientele din România. De multe ori,
această terapie inovativă este disponibilă sau poate fi disponibilă încă
dinainte de etapele de autorizare propriu-zisă și de includere în program de
rambursare într-o formă sau alta. Cifrele arată clar o creștere de trei ori
față de acum doi ani a ceea ce înseamnă segmentul studiilor clinice, o parte
din aceste trialuri putând fi dedicată și acestui domeniu”, a afirmat și farm. dr.
Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului
și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Cost
– eficiența programelor de creștere a natalității
Un studiu prezentat de prof. univ. dr. Robert Ancuceanu a
analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin
beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel
social. „Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de
succes estimată la 30% – 3801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă,
aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6
milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14
milioane de euro – aproximativ 1460 de euro per tratament. Acest program
național reprezintă o investiție utilă în viitorul României, calculată doar din
perspectivă financiară”.
„Statul obține numeroase beneficii. Dacă o familie este ajutată să aibă copii,
aceasta nu mai are probleme de depresie, care implică o lipsă de eficiență la
locul de muncă, creșterea ratei de divorț etc. În momentul în care se naște un
copil mult dorit conceput prin fertilizare in vitro, o familie extinsă
(părinți, bunici, prieteni apropiați) se bucură”, a completat și Nicole Brunel,
președinte Asociația SOS Infertilitatea.
Un alt aspect semnalat de reprezentanții pacienților a fost cel al
oncofertilității. „Pacienții nu cunosc că există oportunitatea de prezervare a
fertilității. Există și foarte puțini medici care se ocupă de acest aspect.
Medicii oncologi ar trebui să îndrume pacienții către prezervarea fertilității.
Pe baza unui chestionar aplicat, ne-am dat seama că peste 60% dintre pacienții
aflați la vârstă fertilă nici măcar nu aflaseră de această opțiune de
prezervare a fertilității”, a anunțat Alina Comănescu, navigator de
pacienți și fondator al Asociației Sănătate pentru Comunitate.
Consecințele infertilității sunt devastatoare atât din punct de vedere
psihologic, cât și familial sau social, mai ales pentru bolnavii cronic. „Din
păcate, când vorbim de persoane cu boli cronice, vorbim de multe ori de familii
vulnerabile. Este nevoie ca aceste persoane să beneficieze de sprijin, atât
social, cât și medical. De multe ori, circuitul mămicii nu este foarte facil”,
a punctat și Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor
Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Recunoașterea
companiilor favorabile familiei
Scăderea natalității este influențată de mulți factori, inclusiv de schimbările
culturale, barierele economice și schimbarea normelor sociale. Sondajele au
indicat o scădere constantă a numărului preconizat de copii din anii 1960,
urmată de o anumită stabilitate și de o scădere mai recentă. „Acest lucru
sugerează o schimbare a normelor societății și a preferințelor personale către
a avea mai puțini copii sau deloc în generațiile mai recente. Cu toate acestea,
în pofida schimbărilor de atitudine, mulți indivizi și cupluri își exprimă
dorința de a avea copii, dar nu pot avea din cauza infertilității, indicând un
«decalaj de fertilitate» între aspirații și realitate. Scăderea fertilităţii în
Europa este o problemă complexă şi urgentă şi este nevoie de intervenţii
politice eficiente pentru a sprijini indivizii să aibă familia dorită”, a
declarat Selene Zeydanli Bisson, director general Merck
Ungaria, șef al Clusterului pentru Europa Centrală și președintele Task Force
EFPIA din Comunitatea Economică Europeană.
Grupul Merck a implementat un program cuprinzător de beneficii de fertilitate
care acoperă 100% din forța noastră de muncă globală, care include aproximativ
63.000 de persoane.
„În România, oferim beneficii suplimentare unice ce sprijină angajații care
doresc să aibă copii. Programul nostru acoperă costurile tratamentelor de
fertilitate pentru toți membrii echipei, indiferent de sex sau starea civilă,
care se confruntă cu provocări de infertilitate sau doresc să amâne calitatea
de părinte. Printre alte inițiative, ne propunem să explorăm certificările
companiei favorabile familiei pentru a stimula natalitatea prin promovarea unor
medii la locul de muncă care acordă prioritate echilibrului dintre viața
profesională și viața privată, oferă concediu parental generos și oferă opțiuni
accesibile de îngrijire a copiilor”, a completat și Oussama Jabri,
general manager Merck România.
Potrivit acestuia, guvernele pot juca un rol esențial în sprijinirea în
continuare a acestor inițiative prin implementarea unor politici favorabile
familiei, cum ar fi oferirea de stimulente – scutiri fiscale întreprinderilor
care obțin certificare favorabilă familiei.
Opiniile
profesioniștilor
La Masa rotundă dedicată creșterii natalității au participat și medici,
reprezentanți ai unor unități medicale de stat sau unități medicale private
implicate în Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și
a persoanelor singure pentru creșterea natalității.
Prof. univ. dr. Elvira Brătilă, Endomedicare Academy – Centrul de Excelență în diagnosticul și tratamentul endometriozei: „50% din pacientele cu infertilitate prezintă leziuni de endometrioză. Avem un program național pentru pacientele cu intervenții chirurgicale complexe. În ceea ce privește infertilitatea, consider că este nevoie de un program complex și predictibil, dar și de alt gen de stimulente. De exemplu, cote diferite de impozitare pentru cuplurile cu unul sau mai mulți copii”.
Prof. univ. dr. Liana Pleș, membru board Societatea
de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR): „În ultimii 6 ani, SOGR a elaborat
52 de ghiduri clinice, inclusiv un Ghid de bună practică în infertilitate. La
nivel legislativ, nu există o lege a reproducerii umane asistate, ceea ce
reprezintă un mare impediment. De asemenea, societatea s-a implicat în programe
de educație și prevenție în ceea ce privește sănătatea reproducerii”.
Conf.
univ. dr. Cătălin Cîrstoveanu, președinte Comisia de
Neonatologie, Ministerul Sănătății, șef Secție Terapie Intensivă Nou Născuți
Spital „Marie Curie”: „Rata de prematuritate este de două-trei ori mai mare în zona
sarcinilor FIV decât a sarcinilor normale, ceea ce înseamnă costuri importante
pentru partea de îngrijire intensivă a acestor pacienți, care trebuie prevăzute
într-o viitoare strategie națională de creștere a natalității”.
Conf.
univ. dr. Daniela Oana Toader, manager Institutul Național
pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București: „În România,
CNAS decontează foarte multe servicii medicale pentru urmărirea sarcinii. Însă
este problemă cu accesul la servicii, mai ales în mediul rural și mai ales la
populația cu venituri mici. Este nevoie de o informare mai bună a pacientelor
și de o implicare mai mare, mai ales în zonele greu accesibile, a moașelor
licențiate, a mediatorilor sanitari și a asistenților comunitari pentru a
promova noțiuni de educație în ceea ce privește sănătatea reproducerii”.
Dr.
Călin Boeru, șef secție Ginecologie, Spitalul Județean de
Urgență Ploiești: „Este necesară implicarea autorităților locale în tot ceea ce înseamnă
sprijinirea natalității. Cuplurile care-și doresc copii vor condiții cât mai
bune în spitale, vor intimitate la naștere etc. Pe plan local este nevoie și de
proiecte pentru sprijinirea familiilor – creșe, grădinițe, școli, dar și de
crearea de locuri de muncă”.
Dr.
Octavian Munteanu, secția Obstetrică-Ginecologie III, Spitalul
Universitar de Urgență București (SUUB): „În ambulatoriul spitalului se
face consiliere și plannning familial pentru cuplurile infertile. Prin
programul Școala Părinților, cuplurile care urmează să aibă un copil primesc
consiliere adecvată. Suntem extrem de implicați în managementul cazurilor dificile,
cu complicații, care necesită o abordare interdisciplinară”.
Dr.
Andreas Vythoulkas, director executiv Asociația Română de
Reproducere Umană: „După modelul altor țări, propunem ca orice femeie să poată face o dată
pe an, gratuit, hormonul anti-Mullerian pentru rezerva ovariană. Așa am putea
evita situațiile în care femeile ajung prea târziu la medic, când deja șansele
de a avea copii au scăzut drastic”.
Nicoleta
Zamfir, Centrul de fertilitate și FIV Columna: „Se vorbește
puțin despre fertilitate și mai puțin despre infertilitate. Trebuie ca aceste
cuvinte să nu mai fie tabu. Și trebuie să existe o predictibilitate și o
continuitate a programului național de susținere a cuplurilor”.
Dr.
Corina Gica, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie
Filantropia și Clinica Umana Fertility,: „Ne lovim din ce în ce mai mult de paciente care
au o vârstă maternă avansată și există complicații la naștere, atât pentru
mamă, cât și pentru copil. Specialiștii au nevoie de legea fertilității, de
limitarea vârstei pentru pacientele cu FIV, deoarece în prezent este posibilă
și donarea de ovocite. Un alt subiect tabu este mama surogat pentru pacientele
oncologice”.
Dr.
Anca Coricovac, Clinica Gynera: „În domeniul infertilității este
important să știm că există o totalitate de tehnologii și specialiști care pot
rezolva o complexitate de probleme. Copiii concepuți prin fertilizare in vitro
sunt copii sănătoși și trebuie să reprezinte o prioritate pentru politicile de
sănătate”.
Dr.
Andreea Velișcu, Maternitatea Giulești – Spitalul Clinic Prof.
Dr. Panait Sîrbu și Clinica Embryos”: „Principalul lucru pe care ar trebui să-l facem
începând din școli este educația, să înțelegem ce înseamnă fertilitatea”.
Dr.
Deliana Predoi, Clinica Wellborn: „Ar trebui să ne gândim inclusiv
la programe pentru crioprezervarea fertilității. Este nevoie de suport
financiar pentru astfel de proceduri”.
Dr.
Dorina Codreanu, Clinica Gynera: „Pacienții ajung la fertilizare in
vitro foarte târziu. Este nevoie de informare, în primul rând printre medicii
ginecologi, dar și printre oncologi. Rata bolilor cronice a crescut foarte mult
în ultimii ani. Medicii ginecologi trebuie să trimită pacientele la specialist
mai devreme. Trebuie să existe finanțare și pentru pacientele cu endometrioză
sau cu boli oncologice care doresc să-și prezerve fertilitatea”.
Dr.
Cezara Bucur, Centrul de fertilitate și FIV Columna: „Incidența
infertilității este din ce în ce mai mare. În 50 de ani, estimările sunt că
jumătate din populație va apela la metode de reproducere umană asistată. În
plus, trebuie să ne gândim și la infertilitatea masculină. De asemenea, trebuie
să existe reglementări clare referitoare la vârsta mamei”.
Conf.
univ. dr. Liliana Dorneanu, Clinica Gynatal: „Sunt foarte
mulți pacienți și medici care nu știu de acest program național. Este nevoie de
o informare mai bună”.
