Fundaţia Vodafone România este o organizaţie cu statut caritabil, care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră de 18 ani în sprijinul comunităţilor defavorizate de pe întreg teritoriul României. Pentru a afla mai multe amănunte despre realizările remarcabile ale Fundaţiei şi despre cum poate fiecare dintre noi să sprijine aceste activităţi, am stat de vorbă cu doamna Angela Galeţa, directorul Fundaţiei Vodafone.
Aveţi o afinitate specială pentru sectorul sănătate? Pentru că o bună parte din cele mai noi proiecte ale Fundaţiei Vodafone sprijină acest sector.
Chiar de la înfiinţare, unul din sectoarele care avea nevoie de ajutor a fost acela al sănătăţii, alături de învăţământ şi bineînţeles, alături de problemele de ordin social: vârstnici, familii dezavantajate, oameni cu un statut social extrem de precar. Sănătatea a constituit întotdeauna o prioritate şi i-am dat o atenţie deosebită. Ca urmare, în ultimii 3-4 ani, mai mult de jumătate din bugetul Fundaţiei a fost alocat pentru sănătate.
Întrucât nu sunteţi o companie producătoare de echipament medical, care a fost atunci implicarea Fundaţiei Vodafone?
Mai întâi am finanţat renovarea unor secţii sau etaje de spital şi mai ales a unităţilor de transfuzie sanguină din întreg teritoriul ţării sau, la fel, am finanţat dotarea cu aparatură medicală a unor unităţi. De exemplu, printr-un proiect de 1.4 milioane euro, am finanţat construcţia de la zero şi dotarea noii secţii de ATI din Spitalul de Copii Marie Curie, unde vin copii din toată ţara cu urgenţe de diferite tipologii, Ulterior, prin programul Connecting for Good am reuşit să implementăm aplicaţii de telemedicină. Chiar în secţia de ATI de care am pomenit, cu ajutorul telemedicinei, medicii se consultă “live”, în timpul operator, cu colegi cu experienţă mai bogata din ţară sau din străinătate. De asemenea, este monitorizată permanent starea pacienţilor, pentru că întreaga aparatură medicală din această secţie este conectată cu medicii, care pot urmări pe tabletă sau smartphone starea pacienţilor şi pot interveni de la distanţă în anumite cazuri.
De asemenea, părintele îşi poate vedea pe telefon odrasla, micul pacient internat şi astfel, comunicarea medic-pacient-aparţinător este mult îmbunătăţită. Acest proiect a fost finalizat în 2013 şi inregistrează deja 3 ani de funcţionare şi multe vieţi de copii salvate. De exemplu, au fost câteva cazuri de nou-născuţi cu malformaţii care au putut fi salvaţi datorită telemedicinei prin colaborare interdisciplinară între echipele de medici.
Ce a adus nou programul Connecting for Good?
Pot fi date multe exemple de implicare a noastră în domeniul sănătatii, dar o schimbare majoră a adus-o programul Connecting for Good. Acest program finanţează o serie de proiecte care folosesc tehnologia în sensul rezolvării unor probleme sociale şi mai ales medicale, pentru că 90% din aceste proiecte reprezintă proiecte de sănătate.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un proiect pentru a primi finanţare în Connecting for Good?
Selecția proiectelor Connecting for Good se realizează prin runde de finanțare anuale, anunţate pe site-ul nostru şi prin alte canale de comunicare. Pot aplica pentru finanțare ONG-urile care doresc să folosească tehnologia mobilă pentru rezolvarea unor probleme reale, în domeniile educație și sănătate, și în beneficiul persoanelor defavorizate fizic, social sau economic.
Marea majoritate a propunerilor de proiecte de finanţare vin de la medici. Pentru ca un proiect să fie aprobat, trebuie în primul rand să reprezinte o necesitate, apoi să existe în unitatea medicală personal perfect instruit, iar pentru beneficiar serviciul respectiv să fie gratuit. În plus, proiectul trebuie să fie sustenabil pe o perioadă lungă de timp. Acest aspect se referă la continuitatea funcţionării, adică la capacitatea de autosusţinere a proiectului după implementare. Spre exemplu, in cazul monitorizarii diabetului, proiectul “Control-in” presupune un kit de monitorizare a glicemiei si un glucometru cu Bluetooth care transmite prin telefon informaţiilw către o bază de date şi un Call-center. Există pacienţi care nu-şi permit un astfel de kit de monitorizare a glicemiei şi aceştia primesc serviciul gratuit. În Call-center au sunat şi persoane care au dorit să intre în aplicaţie contracost şi astfel proiectul a continuat prin finanţarea din partea celor interesaţi.
La fel s-a întâmplat şi în cazul proiectului de asistenţă la domiciliu a persoanelor în vârstă care locuiesc singuri sau în localităţi izolate. Aceştia nu pot fi lăsaţi nesupravegheaţi şi de aceea sunt dotaţi cu un telefon special prevăzut cu un buton de panică pentru a-i ajuta să primească ajutor în caz de nevoie. Acesta sună pe rând la 5 numere la care este conectat. La primul număr răspunde asistentul social, care are în baza de date tot istoricul medical al apelantului. Similar, apelul pacientului poate ajunge la alte nivele de competentă medicală, în funcţie de caz.
Un alt proiect lansat anul trecut, cu o mare capacitate de replicare (iată o altă calitate a unui bun proiect!) este acela de telemedicină în mediul rural, proiect pilot ce se desfăşoară acum în judeţele Timiş şi Caraş-Severin. Proiectul include o valiză special concepută conţinând aparatură de control cardio, oftalmo, dermato, gastro etc şi care valiză se află în dotarea medicilor de familie din localităţile rurale din judeţele menţionate. Medicul are astfel posibilitatea să ofere chiar în dispensarul comunal consult medical aprofundat şi specializat sătenilor în etate incapabili să meargă la medicul specialist de la oraş. Astfel, aceşti pacienţi primesc practice o vizită medicală gratuită “la domiciliu”. Noutatea constă în faptul că medicul de familie (generalist) din comună este în contact “live” cu medici specialişti dintr-un spital mare din Timişoara care văd practic de la distanţă electrocardiograma, fundul de ochi, ecografia şi alte analize medicale ale pacientului, putându-l diagnostica şi chiar trata de afecţiuni descoperite cu această ocazie. În felul acesta, medicul specialist din Timişoara realizeaza de fapt într-un timp record control de specialitate unor oameni aflaţi la 100 de km distanţă. Este o soluţie care compensează şi deficitul cronic de personal medical.
Care sunt sursele de finanţare ale Fundaţiei? Activitatea Fundaţiei Vodafone România este finanţată de Vodafone România, de angajaţi ai companiei Vodafone România, prin direcţionarea a 2% din impozitul pe profit din partea susţinătorilor, persoane fizice, sau a 20% din impozitul pe profit din partea societăţilor comerciale care doresc să sprijine aceste activităţi cu statut caritabil. O alta parte din fonduri vin de la Vodafone Group Foundation.
Mai multe informaţii găsiţi la http://fundatia-vodafone.ro/connecting-for-good/
