As. Univ. Dr. Camelia Vonica
Nu există un model de alimentaţie care să se potrivească tuturor. Prin urmare, alimentația ar trebui să se bazeze pe evaluarea preferințelor alimentare individuale şi a obiectivelor metabolice. Se recomandă să ne concentrăm asupra a 3 factori cheie, şi anume: alegerea legumelor sărace în amidon, reducerea la minim a consumului de alimente cu zahăr sau a cerealierelor rafinate şi selectarea alimentelor integrale în detrimentul celor procesate. Dieta Mediteraneană saracă în carbohidraţi şi dieta vegetariană bazată pe plante sunt modele de alimentaţie sănătoase care întrunesc în mare parte cele trei principii amintite mai sus şi care şi-au dovedit eficacitatea în atingerea controlului glicemic.
În ceea ce priveşte aportul optim de proteine pentru persoanele cu DZ fără boală renală , o alimentație bogată în proteine (25–32% din aportul energetic zilnic total față de 15–20%) a dus la pierderea în greutate cu 2 kg mai mare și îmbunătățire cu 0,5% mai mare a hemoglobinei glicate pe o perioada de 4 până la 24 de săptămâni.
Academia Națională de Medicină recomandă ca 20-35% din aportul caloric total să provină din lipide. Dietele care aduc un aport mai crescut de alimente bogate în lipide nesaturate în detrimentul carbohidraţilor, au demonstrat îmbunătățiri mai mari ale glicemiei și a anumitor factori de risc cardiovascular precum HDL colesterolul și trigliceridele, în comparație cu dietele mai scăzute în grăsimi. Mai mult decât atât, tipul lipidelor selectate pot influența impactul asupra patologiilor cardo-vasculare, mai mult decât cantitatea lor.
Astfel, alimentele care conțin surse sintetice de grăsimi trans ar trebui reduse în cea mai mare măsură posibilă. Grăsimile trans care apar în mod natural în carne și produse lactate, nu trebuie să ne îngrijoreze, deoarece sunt prezente în cantități mici. Asadar, sursele sănătoase de lipide sunt oleaginoasele, uleiul de măsline, avocado şi pestele gras.
Un studiu comparativ a unui regim alimentar mediteranean cu unul cu conținut scăzut de grăsimi pentru prevenția DZ tip 2, a arătat că modelul alimentar în stil mediteranean oferă un risc relativ mai mic cu 30%. Studiile epidemiologice corelează dieta mediteraneană, vegetariană și dieta DASH - pentru stoparea hipertensiunii arteriale, cu un risc mai mic de a dezvolta DZ de tip 2 în comparaţie cu dietele scăzute în carbohidraţi care nu au demonstrat niciun efect pozitiv.
Cu toate că se bucură de o popularitate în creştere, postul intermitent nu a demonstrat o reducere a hemoglobinei glicate, însă a determinat scăderea în greutate a persoanelor cu DZ. Totuși, postul intermitent nu este recomandat persoanelor cu DZ care urmează tratament cu sulfonilureice sau insulinoterapie, fără a consulta medicul diabetolog, din cauza riscului de hipoglicemie.
În mod ideal, planul alimentar trebuie elaborat în colaborare cu persoana cu DZ, iar recomandările terapiei nutriționale trebuie ajustate în mod regulat pe baza schimbărilor din circumstanțele de viață ale persoanei, preferințele și cursul bolii.
