Prof. Dr. Anca Trifan
Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Anca Trifan, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași, membru titular al Academiei de Științe Medicale
Doamnă profesor, vă rog să ne spuneți ce se mai întâmplă în lumea hepatitelor cronice virale.
În ultima decadă hepatologii au fost norocoși să poată trata eficient hepatita C și B. Sperăm că din acest an o nouă opțiune terapeutică va fi disponibilă și pentru hepatita D în România, până acum cu opțiuni terapeutice destul de limitate. Hepatita D afectează circa 8% dintre pacienții cu infecție virală B în România. Hepatita D este tipul de hepatită virală cu cel mai nefavorabil prognostic, rata de progresie de la fibroză ușoară la ciroză cea mai rapidă, riscul de hepatocarcinom cel mai mare. De altfel, pacienții cu virus D sunt cel mai frecvent transplantați. Bulevirtida, un medicament antiviral nou, are șansa să producă un răspuns susținut biochimic și virusologic pe durata tratamentului, cu efecte foarte evidente pe evoluția bolii. Cu alte cuvinte riscul de ciroză, decompensare a cirozei și cancer hepatic va fi ameliorat. Mecanismul de acțiune este foarte interesant, bulevirtida împiedică pătrunderea virusului D în celula hepatică. Existența acestui tratament și a altor antivirale care țintesc virusul D oferă șansa să tratăm eficient toate tipurile de hepatite cronice virale.
Care este situația cirozei hepatice în România raportat la Europa?
Punem accent tot mai mult pe conștientizarea necesității unei schimbări de paradigmă în hepatologie, de la tratamentul complicațiilor bolii avansate de ficat (când opțiunile sunt limitate) la prevenție, diagnostic precoce și implicarea în societate pentru schimbări structurale care să transforme mediul în care trăim în unul care să promoveze sănătatea. În prezent, situația României de acum și prognoza pe viitorii ani arată că prevalența cirozei, mortalitatea prin ciroză este foarte înaltă și va continua să crească, la un nivel care depășește majoritatea țărilor europene. Aceste România este pe primele 2 locuri prin mortalitate și pierdere de ani de viață activă din cauza cirozei. Intervenția activă este obligatorie. Prin aceste programe desfășurate în zona de Sud sub coordonarea dnei Prof. Liana Gheorghe și în zona de Nord de către mine, am influențat cu un procent însemnat prevalența bolii hepatice virale și vom lărgi câmpul de acțiune pentru alte etiologii.
Va fi medicina personalizată, medicina viitorului?
Acest lucru este definit prima dată chiar de Hipocrat, încă din antichitate. Nu există boli, ci bolnavi. Medicina modernă oferă deja posibilități de personalizare a tratamentului în cancere, când schemele terapeutice sunt modulate în funcție de receptori sau alte profiluri. Cred că omics-urile și inteligența artificială vor sprijini individualizarea medicinei. Momentan, medicul curant integrează datele furnizate de medicina prezentului și orientează managementul. Viitorul probabil va fi altfel. Sigur, scopul suprem va fi același, anume ameliorarea, vindecarea pacientului cu utilizarea tuturor resurselor posibile dar pe de altă parte, în boli frecvente este cost-eficient să avem un tratament standard pentru toți. Acest fel de abordare este posibil în hepatita C unde cu 1-3 pastile pe zi, 8-12 săptămâni se pot vindeca aproape toți pacienți, permițând astfel eliminarea virusului prin tratament.
Cum aţi descrie evaluarea hemoragiei digestive de cauză intestinală?
Dacă vă referiți la hemoragia digestivă care-și are originea în intestinul subțire, numită și intermediară, este mai dificil de diagnosticat. Astăzi avem însă videocapsula endoscopică, angio CT-ul, scintigrafia și enteroscopia care reușesc să identifice și uneori chiar să trateze leziunea sângerândă. Când metodele clasice (endoscopia superioară și inferioară) nu reușesc să identifice originea unei hemoragii trebuie rapid trimis pacientul către centre ce pot efectua celelalte tehnici. Sistemul medical românesc de stat este unul articulat, ierarhizat, unde trimiterea către centrul de competență superioară se poate face imediat dacă interesul pacientului o cere.
Cum este reflectată obezitatea în România și ce terapii la zi contra obezităţii puteţi enumera?
Una din epidemiile silențioase la care omenirea trebuie să facă față este obezitatea. Dacă mergem pe stradă sau vedem copii care ies din școli observăm o pronunțată creștere a obezității care va aduce mari probleme viitoare. Obezitatea este factor de risc pentru boli cardio-vasculare, diabet zaharat, steato-hepatita cu risc de ciroză, cancere cu diverse localizări (sân, colon, pancreas, ficat, esofag etc.). Înainte obișnuiam să punem pe umerii pacienților terapia obezității. Le recomandam dieta și așteptam rezultatele sau eșecul de care pacientul era vinovat. S-a produs o schimbare de concept în tratamentul obezității și s-a luat de pe umerii pacientului întreaga responsabilitate. Astăzi, obezitatea este considerată o boală cronică cu tratament permanent. Sunt soluții terapeutice medicamentoase și există și metodele de chirurgie bariatrică. Alegerea metodei adecvate necesită o judicioasă cântărire a riscurilor și beneficiilor și asigurarea că pacientul este compliant. Medicina obezității s-a schimbat radical în ultimii ani și medicii trebuie să cunoască și să ofere pacienților toate opțiunile disponibile.
