Prof. Univ. Dr. Cristian Serafinceanu
E foarte greu să spui că un aliment este nociv sau toxic. Doar în anumite situaţii, obezitate, hipertensiune, dislipidemie, dacă ne referim la bolile metabolice, se dau indicaţii dietetice de a se reduce consumul anumitor alimente: grăsime animală, consumul de dulciuri, mai ales cele aşa numite „concentrate cu absorbţie rapidă” dar nu se pot interzice aprioric anumite alimente, cu reprecursiuni în zona anumitor industrii. Nici un aliment nu este nociv decât în cantităţi mari, deci nu poate fi interzis aprioric, cum se întâmplă în cazul ţigărilor şi al băuturilor alcoolice, interzise minorilor. Numai prin educaţia asupra stilului de viaţă se poate obţine un stil de alimentaţie sănătos. Interzicerea apriori a unor alimente depăşeşte competenţa medicului.
Chiar şi această denumire de „junk food” sau „fast food” (care sunt presupuse a fi bogate în calorii şi sărace în conţinut nutriţional) este destul de riscant s-o foloseşti fără discernământ, fără responsabilitate. De altfel, lanţurile de restaurante de acest tip au început să ofere şi alimente sănătoase: salate, fructe ş.a.m.d., deci şi ei încercă să se adapteze. Din punct de vedere al impunerii administrative a unor diete, s-au făcut unele încercări, cum ar fi interzicerea pe raza liceelor a unor magazine alimentare cu un specific nesănătos sau programe cum a fost „cornul şi laptele”, dar, e greu să obligi un copil să mănânce un morcov în locul unui corn, de exemplu.
Dacă ne referim mai larg la conceptul de „optimizarea stilului de viaţă” există recomandări şi în ceea ce priveşte combaterea sedentarismului, care se pot sintetiza în 30 de minute de mers pe jos, într-un ritm alert, de 5-6 km pe oră, în fiecare zi, cel puţin 5 zile pe săptămână. Peste 50% din cazurile de diabet zaharat ar putea fi prevenite în acest mod, dar, este mult mai uşor de spus decât de făcut.
