În România, din 430.000 unități de
sânge donate se consumă 290.000 unități de sânge pentru transfuzii, iar 140.000
unități rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării
centrelor de transfuzii la standardele UE. Din aceste 140.000 unități de sânge
nefolosite s-ar fi putut obține 35.000 litri de plasmă, reprezentând 140 kg de
imunoglobulină, adică 18% din necesarul anual al României (estimat de către
asociațiile de pacienți la 800 kg).
Plasma joacă un rol crucial în susținerea sistemului imunitar. Conține apă (în
proporție de 90%), săruri, enzime, anticorpi și alte proteine, reprezentând un
mediu de transport vital pentru celule și alte substanțe vitale. Produsele
derivate din plasmă ajută la coagularea sângelui, tratează afecțiunile
ficatului, anumite tipuri de cancer și multe boli autoimune.
Recent, pandemia de COVID-19 a readus plasma în atenția opiniei publice, arătând,
încă o dată, importanța colectării și prelucrării acestui produs derivat din
sânge pentru dezvoltarea unui tratament împotriva virusului SARS-CoV-2 derivat
din plasma provenită de la pacienți vindecați.
Situația pandemică nu doar că a investit plasma cu un orizont de speranță fără
precedent, dar a reușit să pună pe tapet într-o formă mai explicită ca până
acum importanța strategică a colectării sale, dar și fragilitățile sistemelor
de sănătate în raport cu acest produs vital; totodată, a generat conversații
eficiente despre cum s-ar putea îmbunătăți procesele de colectare și prelucrare
a plasmei.
Criza plasmei
Disponibilitatea plasmei depinde de activitatea de donare de plasmă a mii de
voluntari sănătoși. La nivel mondial, în prezent, asistăm la o creștere a
cererii de plasmă ca materie primă, iar nivelul de colectare nu poate ține
pasul cu cererea. În special în perioada pandemiei, colecta mondială de plasmă
a scăzut, fapt ce va avea un impact negativ în producția de medicamente
derivate din plasmă; efectul va fi resimțit peste 2 ani, având în vedere
procesul îndelungat de producție a acestor medicamente (cca. 7 – 12 luni).
Trebuie avut în vedere că pentru a asigura terapia unui singur pacient pentru
un an sunt necesare sute de donări.
Cel mai mare fracționator de plasmă la nivel mondial sunt SUA, urmate de China
și Europa. Europa rămâne astfel dependentă de plasma colectată la nivel de SUA;
pandemia actuală, care va afecta grav colecta de plasmă de la nivel mondial, va
produce efecte negative și în Europa.
În Europa, disponibilitatea plasmei-sursă este extrem de inegală: doar patru
țări (Austria, Germania, Cehia și Ungaria) contribuie pentru 55% din cantitatea
totală de plasmă colectată pentru fabricare. În plus, cantitatea de plasmă
colectată în Europa deservește un procent de 63% din nevoia clinică de
tratamente cu această categorie de produse. Restul este importat din Statele
Unite ale Americii.
România
În România, colectarea de plasmă în prezent se face doar ca plasmă recuperată
în urma activității de donare de sânge și se folosește doar ca materie primă
livrată către spitale pentru utilizare în operații și ATI.
În România, din 430.000 unități de sânge donate se consumă 290.000 unități
pentru transfuzii, iar 140.000 unități rămân nefolosite din cauza lipsei
aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele UE.
Din aceste 140.000 unități de sânge nefolosite s-ar fi putut obține 35.000
litri de plasmă, reprezentând 140 kg de imunoglobulină, ceea ce înseamnă aprox.
7 milioane de euro (la un cost de 50 euro / gram).
Plasma reprezintă o resursă fundamentala încă insuficient exploatată în
România. Donatorii sunt puțini, dacă nu chiar inexistenți. România este una
dintre puţinele ţări europene care nu are propriul mecanism de colectare
exclusiv a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului
național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat.
În acest context, pentru a putea crește accesul pacienților săi la medicamente
derivate din plasmă și sânge și a preveni posibile crize viitoare, România
trebuie să-și regândească mecanismul de colectare de plasmă prin: încurajarea
donării la nivelul opiniei publice, acreditarea centrelor de transfuzie la
nivelul standardelor internaționale, dotarea infrastructurilor specifice de
colectare și identificarea celor mai bune soluții locale pe termen mediu și
lung.
Pentru mai multe detalii despre situația actuală din România cu privire la colectarea plasmei și a sângelui, mecanismele de colectare a plasmei și fabricare a terapiilor derivate din plasmă, consultați infograficele anexate.
***
Takeda este o companie bio-farmaceutică globală cu o istorie remarcabilă de
peste 235 de ani de activitate în slujba pacienților de pretutindeni. Din acest
motiv, în toata istoria sa, Takeda a acționat în linie cu valorile sale
fondatoare - integritate, echitate, dreptate și perseverență (Takeda-ism).
Takeda își propune să-și îndeplinească obiectivele prin luarea deciziilor în funcție de 4 priorități: plasarea pacientului în centrul tuturor acțiunilor, câștigarea încrederii societății, consolidarea reputației și dezvoltarea afacerii. Pacientul, încrederea, reputația și dezvoltarea afacerii reprezintă elementele care sunt parte a procesului de decizie și a acțiunilor pe care Takeda le întreprinde, pentru a-și onora angajamentul față de calitate și pentru a face ceea ce este corect de fiecare dată.