Conf. Dr. Angela Butnariu
Miocardita este cauză comună de insuficienţă cardiacă la copii; reprezintă 10% dintre cauzele de insuficienţă cardiacă acută în copilărie.
Formele severe sunt rare; cele mai multe cazuri sunt subclinice, astfel încât incidenţa reală a miocarditei la copii este greu de estimat.
Vârsta joacă un rol marcat în prevalenţă. Miocardita pare a fi mai frecventă la copii decât la adulți. Copiii infectați cu Coxsackie virus B, în cursul primului an de viaţă au o incidenţă ridicată a miocarditei. Miocardita a fost corelată cu sindromul de moarte subită a sugarului, deoarece au fost găsite infiltrate inflamatorii pe autopsiile sugarilor cu acest diagnostic clinic. Sunt studii care arată că 15-20% dintre cauzele de moarte subită la copii sunt reprezentate de miocardite.
Miocarditele sunt afecţiuni inflamatorii ale miocardului, urmate de necroză şi/sau de degenerare miocitară. Procesul inflamator poate fi difuz sau focal şi este, de obicei, cauzat de infecții.
Etiologie
Majoritatea miocarditelor sunt produse de virusuri și anume: enterovirusuri (Coxsackie B, echovirusuri, poliovirus), citomegalvirusuri, virus urlian, virusuri gripale, adenovirusuri, virusul mononucleozei infecţioase, HIV. Miocarditele acute reprezintă 1% dintre toate infecţiile cu enterovirusuri şi 4% dintre infecţiile cu virusul Coxsackie B.
Rareori în etiologia miocarditelor sunt incriminate bacterii, fungi, paraziţi (protozoarul Trypanosoma cruzi produce boala Chagas, mai frecventă în America de Sud și Centrală). Miocardita poate face parte și din tabloul clinic al unor boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, reumatismul articular acut, boala Kawasaki, sarcoidoza.
Infectia virală este iniţiatorul comun al miocarditei acute. Răspunsul ulterior autoimun joacă un rol principal în injuria miocitară. Secundar replicării virale și unor procese imune celular-mediate apare infiltraţia intersiţială limfocitară și alte modificări histologice până la necroză miocardică.
Clinic
Miocardita poate avea modalități de debut și evolutive diferite, care permit clasificarea în miocardită acută fulminantă, miocardită acută formă comună și miocardită cronică.
Debutul poate fi reprezentat prin semne de insuficienţă cardiacă (IC) congestivă uşoară sau moderată (forma comună), prin semne de insuficienţă cardiacă congestivă severă şi/sau stare de şoc, aritmii severe/moarte subită (miocardita fulminantă). De multe ori se notează un istoric recent de boală diareică sau de viroză respiratorie.
Miocardita cronică poate fi definită ca fiind miocardita persistentă, cu o durată de peste 3 luni.
Anamnestic, de cele mai multe ori, pacienții prezintă stare de indispoziţie, inapetenţă, oboseală la efort, stare generală alterată, tahipnee/dispnee (cu semnificaţia de insuficienţă cardiacă). Dacă se asociază palpitaţii, dureri precordiale, sincopă, stop cardiac/moarte subită, diag-nosticul este mai ușor de orientat spre o suferință cardiacă.
La examenul clinic se constată: tahicardie, eventual, puls neregulat, zgomote cardiace estompate sau indistincte, eventual zgomot 3 cu semnificația de galop ventricular, sufluri sistolice de regurgitare mitrală sau tricuspidă. Tahipneea și ralurile crepitante la nivelul câmpilor pulmonari au semnificația de edem pulmonar.
Hepatomegalie de stază, turgescenţă jugulară pot să apară sau nu. Hipotensiunea arterială, atunci când se asociază, este de rău augur, anunțând şocul. Timpul de reumplere capilară prelungit are aceeași semnificație de compromitere hemodinamică semnificativă.
Miocarditele virale trebuie diferențiate de cardiomiopatiile dilatative, originea anormală a arterei coronare stângi din artera pulmonară, de leziuni obstructive ale inimii stângi (coarctaţia de aortă, stenoza aortică, sindromul inimii stângi hipoplazice).
Scopul terapeutic major
Este menţinerea debitului cardiac, scop realizabil prin iniţierea şi monitorizarea tratamentului inotrop, reducerea postsarcinii, managementul aritmiilor şi oxigenarea corespunzătoare a țesuturilor. Uneori este necesar suport respirator, respectiv intubare și ventilație mecanică. Agresivitatea terapiei depinde de severitatea disfuncției miocardice.
Mijloacele terapeutice din miocarditele acute se adresează insuficienței cardiace, dar există și câteva elemente specifice.
