Prof. Univ. Dr. Costin Berceanu
Polipii endometriali (PE) reprezintă o afecțiune ginecologică frecventă. Incidența acestora pare a fi estimată în diferite studii la aproximativ 25%. Înaintarea în vârstă, hiperestrogenismul, hipertensiunea arterială și utilizarea tamoxifenului sunt recunoscute ca elemente de risc obișnuite pentru dezvoltarea PE.
Din punct de vedere morfologic, PE sunt protuberanțe endometriale individualizate ce cuprind, în diferite grade stromă, glande și vase sanguine.
Polipii simptomatici determină în mod obișnuit sângerări uterine anormale, volumul acestei sângerări fiind de obicei redus, de tip spotting în pre- și postmenopauză, manifestându-se mai rar ca sângerare intermenstruală abundentă, dar pe de altă parte, pot constitui etiologia unei pierderi semnificative de sânge menstrual.
În multe dintre cazuri PE sunt însă asimptomatici, fiind diagnosticați prin evaluarea ginecologică de rutină sau în cazul pacientelor care se adresează pentru infertilitate.
Riscul de apariție a PE crește de la momentul primului ciclu până la sfârșitul vârstei reproductive. Etiopatogenia PE nu este elucidată cu acuratețe, dar anumite condiții precum diabetul zaharat, factorii hormonali sau hipertensiunea arterială sunt considerate a avea o contribuție semnificativă.
Recidiva este de asemenea caracteristică PE, în special în cazul terapiei susținute cu tamoxifen.
Atât pentru femeile în pre-, cât și pentru cele în postmenopauză, prezentând PE, hemoragia uterină anormală survine la aproximativ 68% dintre paciente și este cel mai obișnuit simptom în aceste cazuri.
Ecografia transvaginală (TVUS) este explorarea primară standard în diagnosticul PE. Desigur, utilizarea funcției Doppler poate crește sensibilitatea diagnostică la 91-97%.
Ultrasonografia tridimensională (3D-TVUS) are capacitatea de a reconstrui imagini multiplanare ale uterului și ale marginilor sale exterioare, aducând în plus acuratețea planului coronal.
TVUS și 3D-TVUS cu perfuzie salină de contrast (SIS) reprezintă alte tehnici suplimentare și complementare pentru diagnosticul PE.
După etapa evaluării ultrasonografice, histeroscopia și biopsia ghidată reprezintă cea mai bună tehnică de diagnostic în contextul PE, oferind sensibilitatea și specificitatea maximă pentru managementul conservator.
Astfel, histeroscopia cu biopsie ghidată este considerată standardul de aur în diagnosticul PE, permițând vizualizarea directă, localizarea exactă și posibila rezecție simultană.
Polipectomia histeroscopică este eficientă și fiabilă atât din punct de vedere diagnostic, cât și ca metodă terapeutică.
De asemenea, histeroscopia permite recuperarea rapidă, revenirea la un mod de viață obișnuit și spitalizarea scurtă.
Desigur, individualizarea fiecărui caz, medicina pesonalizată sau raportul riscuri-beneficii, pot aduce în discuție tehnicile chirurgicale radicale și în cazul PE.
Astfel, histerectomia este tratamentul definitiv pentru PE, excluzând riscul de recidivă sau malignizare. Cu toate acestea, tehnica trebuie utilizată precaut și numai după consilierea corespunzătoare a pacientelor.
Rezultatele clinice după tratamentul PE sunt în general favorabile, iar ameliorarea simptomatică este excelentă după polipectomia histeroscopică. Polipectomia determină remisiunea hemoragiei, îmbunătățește calitatea vieții și fertilitatea.
