5
None

Prevenţia bolilor coronariene, modificarea stilului de viaţă

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces prematur în Europa. Sunt o cauză importantă de invaliditate şi contribuie în mod substanţial la creşterea costurilor din sistemul sanitar.

Ateroscleroza subiacentă se dezvoltă insidios, în mulţi ani, şi este de obicei avansată în momentul apariţiei simptomelor. Decesul prin BCV survine de multe ori subit, înainte de asigurarea accesului la asistenţă medicală, astfel încât multe intervenţii terapeutice sunt inaplicabile sau paleative. Apariţia în masă a BCV se corelează strâns cu stilul de viaţă şi cu factorii fiziologici şi biochimici modificabili. S-a demonstrat că modificarea factorilor de risc reduce mortalitatea şi morbiditatea prin BCV, în special la pacienţii cu risc înalt. Bolile cardiovasculare afectează atât barbaţii cât şi femeile; dintre decesele survenite înaintea vârstei de 75 de ani în Europa, 42% sunt datorită BCV la femei şi 38% la sexul masculin. S-a observat că mortalitatea cardiovasculară a scăzut cu peste 50% dacă s-au luat măsuri legate de factorii de risc şi cu 40% prin îmbunătăţirea tratamentului medicamentos.

Priorităţile pentru prevenţia BCV în practica clinică sunt pacienţii cu BCV aterosclerotică instalată; persoanele asimptomatice cu risc crescut de BCV prin factori de risc multipli care au ca rezultat creşterea riscului total de BCV (risc de deces prin BCV ≥5% la 10 ani), cei cu diabet zaharat de tip 2 şi de tip 1 cu microalbuminurie, în cazul creşterii marcate a unui singur factor de risc, mai ales dacă se asociază cu afectarea organelor-ţintă; rudele de gradul I ale pacienţilor cu BCV aterosclerotice precoce sau cu risc deosebit de înalt.

Obiectivele prevenţiei BCV

Acestea sunt de a ajuta persoanele cu risc scăzut de BCV să îşi menţină acest status pe tot parcursul vieţii, şi de a le ajuta pe cele cu risc total crescut de BCV să îl reducă; de a atinge caracteristicile persoanelor care tind să rămână sănătoase: absenţa fumatului, alegerea unei alimentaţii sănătoase, activitate fizică: 30 de min de activitate moderată pe zi, IMC (indice de masă corporală) <25 kg/m2 şi evitarea obezităţii centrale, valorile TA <140/90 mmHg, colesterol total <5 mmol/l (~ 190 mg/dl), LDL-colesterol <3 mmol/l (~ 115 mg/dl), glicemie <6 mmol/l (~ 110 mg/dl).

Alte obiective importante se referă la modalităţile prin care se obţine un control mai riguros al factorilor de risc la pacienţii cu risc înalt, mai ales la cei cu BCV instalate sau cu diabet: Tensiune arterială <130/80 mmHg, dacă acest lucru este posibil; Colesterol total <4,5 mmol/l (~ 175 mg/dl), opţional <4 mmol/l (~ 155mg/dl), dacă acest lucru este posibil; LDL-colesterol <2,5 mmol/l (~ 100 mg/dl), opţional <2 mmol/l (~ 80 mg/dl), dacă acest lucru este posibil; Glicemie à jeun <6 mmol/l (~ 110 mg/dl) şi HbA1c <6,5%, dacă acest lucru este posibil. De a lua în considerare un tratament medicamentos cardioprotector la aceşti pacienţi cu risc înalt, mai ales la cei cu BCV aterosclerotică instalată.

Consiliere

Toate persoanele trebuie consiliate asupra alegerii alimentelor asociate cu un risc redus de BCV. Dacă este posibil, persoanele cu risc înalt trebuie să primească consiliere specializată în ceea ce priveşte dieta.

Recomandări generale

Trebuie consumată o varietate largă de alimente; este necesară ajustarea ingestiei calorice pentru a preveni supraponderalitatea; trebuie încurajat consumul de: fructe, legume, cereale şi pâine integrală, peşte (în special peşte gras), carne slabă, produse lactate degresate. Înlocuirea grăsimilor saturate cu alimentele menţionate mai sus şi cu grăsimi mononesaturate şi polinesaturate de origine vegetală şi marină, pentru reducerea lipidelor totale la <30% din cantitatea de energie, dintre care mai puţin de 1/3 să fie grăsimi saturate.

Reducerea aportului de sare dacă tensiunea arterială este crescută, prin evitarea adăugării de sare la mese şi la gătit şi prin alegerea unor alimente proaspete sau congelate nesărate. Multe alimente procesate şi preparate, inclusiv pâinea, au un conţinut ridicat de sare. Greutatea corporală crescută este asociată cu creşterea mortalităţii şi morbidităţii totale şi prin BCV, mediată în parte prin creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolemiei, reducerea HDL-colesterolului şi creşterea probabilităţii de apariţie a diabetului zaharat. Scăderea ponderală este recomandată la persoanele obeze (IMC ≥30 kg/m2) şi trebuie avută în vedere la persoanele supraponderale (IMC ≥25 şi <30 kg/m2). Bărbaţii cu o circumferinţă a taliei de 94-102 cm şi femeile cu o circumferinţă a taliei de 80-88 cm să nu crească suplimentar în greutate. La o circumferinţă a taliei de peste 102 cm la bărbaţi şi peste 88 cm la femei se recomandă scădere ponderală. Reducerea consumului caloric total şi exerciţiile fizice regulate sunt esenţiale pentru controlul greutăţii. Probabil că îmbunătăţirea metabolismului ţesutului adipos central prin exerciţii fizice survine chiar înainte de scăderea ponderală. Orice creştere a nivelului de activitate fizică are efecte pozitive asupra sănătăţii; eforturile mici au un efect aditiv; există oportunităţi de a efectua efort fizic chiar la locul de muncă, de exemplu urcarea scărilor în loc de a folosi liftul. Încercaţi să găsiţi activităţi în timpul liber care să fie plăcute şi să aibă un efect pozitiv.

Exerciţiul fizic de intensitate moderată timp de 30 de minute 5 zile/ săptămâna va reduce riscul şi va creşte condiţia fizică. Efectuarea exerciţiilor fizice împreună cu familia tinde să crească motivaţia; beneficiile suplimentare includ o stare de bine, scădere ponderală şi o părere mai bună despre propria persoană; continuarea încurajărilor şi susţinerea medicului pot fi utile pe termen lung.

Oamenilor li se pare dificilă schimbarea stilului de viaţă din mai multe motive: statutul socio-economic redus, inclusiv nivelul educaţional scăzut şi veniturile mici, reprezintă un obstacol în calea adoptării modificărilor stilului de viaţă; izolarea socială- persoanele care locuiesc singure sunt mai predispuse la obiceiuri de viaţă nesănătoase; stresul la locul de muncă şi la domiciliu face mai dificilă adoptarea şi menţinerea obiceiurilor sănătoase de viaţă; emoţiile negative- depresia, anxietatea şi ostilitatea împiedică schimbarea modului de viaţă; recomandările complexe sau confuze. O mai bună conştientizare a acestor factori de către medici facilitează empatia, consilierea şi furnizarea unor recomandări comprehensive, simple şi explicite.

Concluzie

Pentru facilitarea prevenţiei bolilor cardio-vasculare în practică sunt necesare ghiduri simple, clare şi credibile, timp suficient petrecut cu pacientul, politici guvernamentale pozitive şi utile (definirea strategiilor de prevenţie cu resursele aferente şi stimulente, care să includă remunerare pentru prevenţie, ca şi pentru tratament), politici educaţionale care să faciliteze aderenţa pacienţilor la consiliere.

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha