Care sunt principalele reuşite în mandatul de secretar de stat?
Este adevărat, principalul motiv pentru care am acceptat această provocare, şi anume venirea ca profesionist neîncadrat politic în Ministerul Sănătăţii cu o funcţie de conducere, au fost programele pentru ATI pe care noi deja reuşiserăm să le implementăm şi care simţeam că sunt în pericol. Ca un anestezist reanimator ce sunt, am mers la Ministerul Sănătăţii ca să ‘’resuscitez copilul de suflet’’ reprezentat de programul numit ‘’acţiune prioritară ATI’’. Acest program pornea de la o realitate, şi anume că marile urgenţe erau tratate bine doar în faza prespital, după care, datorită unei slabe finanţări, nu mai beneficiau de îngrijire adecvată şi de multe ori singurul rezultat al unei îngrijiri prespitaliceşti de urgenţă bună era că pacienţii nu decedau în stradă, ci în spital. Am venit cu o propunere la această sesizare a unei realităţi inacceptabile şi am creat, noi, anesteziştii, acel program numit ‘’acţiune prioritară’’ arătând costurile reale ale îngrijirii pacienţilor gravi, iar pe baza acestor documentări serioase şi după lupte grele, am reuşit să-l implementăm.
La Ministerul Sănătăţii am dezvoltat acest concept şi, în calitate de Secretar de Stat, nu am dorit să mă focalizez strict pe specialitatea mea, ci am acordat o egală atenţie şi altor specialităţi care tratează pacienţi gravi. Astfel s-au născut mai multe acţiuni prioritare: cea destinată morţii subite, prin care am finanţat defibrilatoare necesare pentru salvarea pacienţilor, acţiunea prioritară ‘’trauma’’ prin care finanţăm materialele de osteosinteză necesare operării acestor pacienţi, cu fracturi indiferent la ce nivel. Aceste materiale din titan, foarte scumpe, nu erau disponibile în spitale. Am făcut un program pentru hemoragiile digestive, finanţând materialele specifice: inele, clipuri cu care să se facă hemostaza. Un alt program este cel pentru stenturi la pacienţii cu icter mecanic, pe care nici spitalul şi nici pacienţii nu şi le pot permite. Am făcut un program pentru chirurgie endovasculară periferică, unde se finanţează stenturi pentru vasele periferice aşa cum există programul de infarct unde finanţăm stenturi pentru vasele inimii, şi am făcut un program pentru accidentele vasculare cerebrale, finanţând stenturi pentru vasele cerebrale, precum şi medicaţia specifică necesară în tratamentul acut.
Pornind de la un concept focalizat pe specialitatea mea, am avut ocazia, în calitatea de Secretar de Stat, să-l extind, acoperind pe cât se poate toate patologiile majore.
Rezultatele acestor programe se văd: este dovedit că mortalitatea în spital prin infarct a scăzut de aproape 3 ori: dacă, acum câţiva ani, peste 13% din pacienţii cu infarct internaţi decedau, procentul a scazut sub 5% în cele 17 centre incluse în program, urcându-ne semnificativ de pe ultimul loc pe care eram în Europa, în ceea ce priveşte mortalitatea.
Ultimul program pe care l-am demarat şi care se va finaliza în curând este destinat îngrijirii marilor arşi, deoarece am constat (prin experienţa tragică din clubul Colectiv) că, dupa iesirea de la ATI, secţiile aveau nevoie de medicamente şi materiale pe care nu şi le permiteau din bugetele spitalului. Acest program va asigura o finanţare suplimentară a pacienţilor arşi după ieşirea din secţiile ATI.