Peste opt milioane de oameni din întreaga lume își pierd viața din cauza cancerului în fiecare an. Pe lângă impactul teribil din punct de vedere al sănătății, consecințele afecțiunilor oncologice se răsfrâng și la nivel economico-social, având în vedere că aproximativ jumătate din decesele asociate cancerului apare prematur: la segmentul de vârstă 30-69 de ani, adică, în mare parte, în rândul persoanelor active profesional1.
Progresele înregistrate în domeniul oncologieiîn ultimii ani, însă, oferă mai multe speranțe pacienților cu cancer, atât din punct de vedere al prognosticului, cât și al calității vieții. Diagnosticul molecular, testările genetice, imunoterapia, terapiile țintite, individualizate, pe baza profilului genetic al tumorii, sunt noile „arme” în lupta împotriva cancerului, care pot face diferența între viață și moarte.
Conferința de presă tip dezbatere „INOVAȚIE pentru VIAȚĂ”, desfășurată în București și în alte trei orașe din țară: Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, are drept scop dezbaterea modului în careinovația și progresele realizate în oncologie permit noi abordări în îngrijirea pacienților din România, diagnosticați în stadii avansate, așa cum se întâmplă, deseori, în cazul cancerului bronhopulmonar sau al cancerului ovarian, oferind astfel șanse mai mari pentru creșterea ratei de supraviețuire.
„Combaterea cancerului necesită eforturi concentrate din partea tuturor: autorități, medici, cercetători, societatea în ansamblul ei, pentru că afecțiunile oncologice nu sunt doar o problemă majoră în ceea ce privește sănătatea populațională, ci și una socială și economică. Progresele realizate în ultimii ani în oncologie înseamnă noi premise în abordarea luptei împotriva acestei maladii, noile instrumente, atât din perspectiva diagnosticului, cât și din punct de vedere terapeutic, oferind rezultate superioare în îngrijirea pacienților. Raportat la România, pentru creșterea calitativă a actului medical și, implicit, pentru îmbunătățirea îngrijirii pacienților cu cancer, este nevoie și de crearea unor echipe de îngrijire și de cercetare, sub coordonarea unor experți, în vederea abordării integrate a afecțiunilor oncologice. Susținerea inovației în acest domeniu presupune practic susținerea activității de cercetare, care este motorul dezvoltării”,a declarat Dr. Alexandru Grigorescu, Cercetător științific gradul I, Doctor abilitat, Medic primar Oncologie Medicală, Președinte executiv Societatea Națională de Oncologie Medicală din România.
Despre impactul inovației:
Peste două treimi dintre cazurile decancer localizate la nivel pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, sunt diagnosticate în stadii avansate2. De aceea și rata de supraviețuire pentru pacienții cu aceste forme de neoplasm, având în vedere soluțiile terapeutice limitate în acest context, este printre cele mai reduse3.
Progresele din domeniul oncologiei au o contribuție importantă și din punct de vedere al diagnosticării precoce, prin prisma identificării unor mutații genetice specifice. Identificarea mutației genelor BRCA1 și BRCA2 a fost inițial considerată ca un factor care releva creșterea riscului de apariție a cancerului de sân și a cancerului ovarian.4 Ulterior s-a dezvoltat o clasă terapeutică dedicată - inhibitorii PARP (inhibitor al enzimelor poly (ADP-riboză) de tip polimerază), care se adresează specific acestui subtip de paciente cu mutație BRCA1 sau BRCA2.5Astfel, BRCA1 sau 2 este considerat un factor prognostic în ceea ce privește evoluția cancerului și în aceeași măsură este un factor predictiv al răspunsului la terapiile țintite.6
Dezvoltarea de noi terapii care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a lupta împotriva cancerului (imunoterapii) sau terapiile moleculare țintite, prin individualizarea îngrijirii, precum și prin reducerea expunerii la chimioterapie înseamnă și un impact pozitiv asupra calității vieții pacienților cu cancer, potrivit specialiștilor.
Inovația și progresul se reflectă și în abordarea diagnosticului și terapiei cancerului pulmonar, cel mai frecvent diagnosticat la nivel global, privit astăzi, de specialiști ca o afecțiune heterogenă. Cercetările arată că există o varietate de mecanisme care contribuie la dezvoltarea tumorilor în cancerul pulmonar, iar în prezent este folosită în mare măsură caracterizarea moleculară pentru evaluarea opțiunilor de tratament7.
Capacitatea de a caracteriza din punct de vedere molecular cât mai precis pacienții care au diferite tipuri de cancer pulmonar, pe baza mutațiilor genetice (EGFR, ALK, KRAS, mutual exclusive), și de a anticipa răspunsul lor la terapii specifice, oferă o abordare mai sigură și mai eficientă în tratamentul cancerului pulmonar.8 Astfel, este posibilă, pe de-o parte, abordarea terapeutică în fazele incipiente ale afecțiunilor, cu rezultate foarte bune din punct de vedere al ratei de supraviețuire9, iar pe de altă parte, se poate stabili un algoritm de tratament diferențiat în funcție de tipul tumorii.10
Despre cancer:
În 2015, 51.288 de români și-au pierdut viața din cauza afecțiunilor oncologice, tumorile maligne din sfera bronhopulmonară, alături de cancerul de sân fiind primele două cauze de decese asociate cancerului.11 Peste50% (26.618) dintre aceste decese au avut loc în rândul persoanelor din segmentul de vârstă 30-69 de ani.12
Totodată, alte 61.703 de cazuri noi de cancer au fost înregistrate de către medicii oncologi din România, în 2015.13
La nivelul Municipiului București, numărul de cazuri de cancer înregistrate în 2015 a scăzut cu peste 50% față de anul precedent, la 3.712, de la 7.945 în 2014.14 Trendul descrescător în privința noilor cazuri depistate s-a păstrat și în prima jumătate a anului trecut, când au fost diagnosticate 1834 de cazuri noi, față de 1975, în aceeași perioadă din 2015.15 La finalul primului semestru din 2016, numărul pacienților oncologici, aflați în evidența specialiștilor, în București, era de 41.476.16
Conferința „INOVAȚIE pentru VIAȚĂ”face parte dintr-un proiect derulat la nivel național în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului 2017, dedicat creșterii gradului de conștientizareși educării opiniei publice cu privire la nevoia continuă de inovație în medicină și în oncologie în mod particular, mergând de la un diagnostic cât mai precis, continuând cu îmbunătățirea managementului terapeutic, deziderate care contribuie la creșterea supraviețuirii și a calității vieții pacienților cu cancer.
Glosar de termeni:
• BRCA1; BRCA2- „Breast cancer susceptibility gene”- gene tumorale supresoare – se dezvoltă terapii care țintesc celulele cu mutații ale genelor BRCA
• EGFR - epidermal growth factor receptor = receptorul pentru factorul de creştere epidermală - se dezvoltă terapii în cancerul pulmonar care ţintesc EGFR
• ALK - kinaza limfomului anaplastic - se dezvoltă terapii în cancerul pulmonar care ţintesc ALK
• PARP-inhibitor - „inhibitor al enzimelor poly (ADP-riboză) de tip polimerază”- clasă de medicamente aprobată pentru pacientele cu un anumit tip de cancer ovarian care au mutație a genelor BRCA1/2
Referințe:
1http://www.worldcancerday.org/about
2http://www.gfk.com/ro/insights/press-release/cancerul-diagnosticat-de-obicei-in-stadii-avansate/
3http://ovariancancerday.org/en/about-ovarian/
4https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/brca-fact-sheet
5Balmana J et al. BRCA in breast cancer:ESMO Clinical Practice Guidelines, Annals of Oncology 22(Supplement6):vi31-vi34,2011doi:10.1093/annonc/mdr373
6 Bolton et al JAMA (2012) 307:382
Tan et al JCO (2008) 26 no.34:5530-5536
Gourley et al, J Clin Oncol 2010
7, 8,10KorpantyG, et al. Biomarkers that currently affect clinical practice in lung cancer: EGFR, ALK, MET, ROS-1, and KRAS. Frontiers in Oncology. August 2014(4). doi: 10.3389/fonc.2014.00204
9http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/cancer-symptoms/why-is-early-diagnosis-important
