Prof. Dr. Calin Giurcaneanu
Acneea vulgară este una dintre cele mai frecvente patologii cutanate ce afectează frecvent adolescenții din întreaga lume. Boala se caracterizează prin următorul tablou clinic: seboree, comedoane, pustule, papule localizate la nivelul zonelor bogate în glande sebacee.
Primele studii privind rolul alimentației în acnee au fost efectuate începând cu anul 1940, cu toate acestea până astăzi nu au existat dovezi concludente care să sublinieze că laptele și produsele lactate au efecte comedogene. Cauza probabilă a posibilelor efecte comedogene ale laptelui și derivatelor sale este conținutul de hormoni produși de vaci în timpul gestației.
Multe studii au arătat că laptele degresat este mai comedogen decât laptele integral. Se crede că în timpul producției de lapte degresat există modificări ale bioactivității moleculelor biologic active, cum ar fi glucocorticoizii. Există, posibilitatea ca echilibrul hormonal al laptelui degresat să fie afectat si poate provoca o comedogeneză crescută. Mai mult decât atât, pentru a menține consistența adecvată a produselor din lapte degresat, producătorii, îi adaugă proteine din zer, cum ar fi α-lactoalbumina, al cărui rol în comedogeneză nu este, de asemenea, neglijabil. De asemenea, laptele degresat conține mai puțini estrogeni decât laptele integral. Estrogenul este un hormon care poate reduce acneea.
Ciocolata a fost întotdeauna considerată ca un factor care poate contribui la exacerbarea acneei. Dermatologii observă adesea că pacienții au leziuni acneiforme noi la câteva zile după ingestia de produse care conțin ciocolată. In 2011, Jurnalul Academiei Americane de Dermatologie a publicat un studiu, care a analizat consumul de ciocolată. Modificări semnificative ale severității acneei au apărut în rândul respondenților după o singură ingestie de ciocolată. Acest lucru a permis autorilor să enunțe ipoteza conform căreia ciocolata poate exacerba leziunile acneice. Cu toate acestea, nu există informații despre tipul de ciocolată consumată de subiecți și procentul de cacao din probele consumate, care pot influența rezultatele.
Ciocolata neagră conține mai mulți antioxidanți decât ciocolata cu lapte, ceea ce ar duce la concluzia că poate avea efecte comedogene mult mai mici.
Raportul dintre acizii grași omega-6 și omega-3 care rezultă din dietă este unul dintre factorii care modulează procesul inflamator. Un aport ridicat de acizi grași omega-3 poate inhiba producerea de citokine proinflamatorii care pot avea un efect terapeutic asupra acneei vulgare. Acizii grași omega-3 au capacitatea de a reduce nivelul IGF-1, ceea ce sugerează, de asemenea, că pot avea un efect benefic în tratamentul acneei.
Se crede că alimentele bogate caloric și indicele glicemic al întregii diete pot participa la patogeneza acneei vulgare. Nivelurile crescute de insulină stimulează secreția de hormoni androgeni și determină o producție crescută de sebum, care joacă un rol fundamental în patogeneza acneei vulgare.
În concluzie, impactul dietei asupra acneei vulgare este încă un subiect foarte controversat, dar nu mai poate fi trecut cu vederea. Deși legătura dintre aportul de lactate și acnee este mai puțin convingătoare decât cea dintre o dietă glicemică bogată și acnee, ambele merită luate în considerare atunci când se oferă sfaturi dietetice. Dacă pacientul relatează, în timpul anamnezei, că un anumit aliment îi induce exacerbarea leziunilor, acesta ar trebui exclus sau să îi limiteze consumul.
