Dr. Ioana Munteanu
Astmul, BPOC și SASO reprezintă unele dintre cele mai frecvente afecțiuni obstructive respiratorii. Asocierea (overlap) Astm-SASO sau BPOC–SASO este des intalnită dar insuficient diagnosticată și tratată și reprezintă o importantă problemă de sănătate deoarece afectează calitatea somnului și a vieții pacientului și impune o serie de costuri suplimentare prin complicațiile induse. Pacienții cu overlap au exacerbări mai frecvente, o progresie mai rapidă a funcției respiratorii și mortalitate mai crescută comparativ cu pacienții cu astm, BPOC și SASO separat.
Astmul și BPOC-ul afectează împreună peste 600 de milioane de oameni din întreaga lume, acestea fiind cele mai frecvente afecțiuni obstructive ale căilor respiratorii. În ceea ce privește Sindromul de apnee în somn (SASO), datele de la nivel mondial estimează că aproape un milliard de adulți cu vârste cuprinse între 30 și 69 de ani ar putea avea boala, dintre aceștia 425 milioane putând avea forme moderate sau severe.
Datele din literatura de specialitate arată că deși asocierea SASO la astm sau la BPOC este frecventă, ea rămâne insuficient diagnosticată și tratată corespunzător. Această suprapunere reprezintă o provocare pentru clinician, în special la pacienții fumători și la vârstnci, deoarece aceștia pot prezenta factori de risc.
Care sunt consecințele legăturii bidimensionale ASTM/SASO și când trebuie să ne gândim la ea ?
Literatura de specialitate sugerează: inflamația căilor respiratorii, inflamația sistemică și efectele terapiei de astm (corticosteroizi) ca posibili factori care predispun pacienții cu astm la SASO. În schimb, SASO nediagnosticat sau tratat insuficient/ineficient îngreunează controlul astmului prin efectele hipoxemiei intermitente (lipsă oxygen în căile arteriale), asupra inflamației căilor respiratorii și, tardiv, remodelării tisulare.
Cei mai frecvenți factori de confuzie sunt obezitatea și boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
Obezitatea precede debutul astmului. Riscul de astm a crescut cu 50% la persoanele supraponderale și obeze. Dar obezitatea este și un factor de risc major pentru SASO. Prevalența SASO la pacienții obezi este de apropape de două ori mai mare decât la adulții cu greutate normală. Depunerea de grăsime în țesuturile din jurul căilor aeriene superioare are ca rezultat un lumen mai mic și o colapsabilitate crescută a căilor aeriene superioare, predispunând la apnee, manifestări ce pot fi confundate de către pacient cu crize de dispnee nocturnă caracteristice astmului.
Datele epidemiologice sugerează că BRGE apare la 30-80% dintre subiecții astmatici și poate provoca exacerbări ale acestuia prin micro-aspirația conținutului gastric care provoacă inflamarea căilor respiratorii și stimularea nervului vagal, secundar acidității cu bronhoconstricție. Dar BRGE este în corelație și cu obezitatea și SASO.
18% din pacienții cu SASO au BRGE, fără a avea o corelație directă cu gradul de severitate, probabil prin creșterea presiunii intratoracice în timpul episoadelor apneice, determinând deschiderea sfincterului esofagian inferior( SEI) iar creșterea concomitentă a presiunii abdominale favorizează mișcarea retrogradă a conținutului gastic. În timp se instalează edem laringian care duce la creșterea suplimentară a colapsului căilor aeriene superioare.
