Conf. Univ. Dr. Magdalena Mititelu
Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică la nivel global. Acestea includ o gamă variată de afecțiuni, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială și accidentele vasculare cerebrale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile cardiovasculare sunt cauza principală de deces în lume, contribuind la aproximativ 17,9 milioane de decese anual. Factori precum dieta, activitatea fizică, fumatul și predispoziția genetică influențează semnificativ riscul apariției acestor boli, dar alimentația reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili.
Alimentația joacă un rol central în menținerea sănătății inimii. Consumul necorespunzător de alimente poate duce la apariția unor factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, hiperlipidemia (niveluri ridicate de colesterol și trigliceride în sânge) și obezitatea. Pe de altă parte, o alimentație echilibrată poate proteja sănătatea inimii, prevenind aceste afecțiuni. O abordare nutrițională preventivă în patologia cardiovasculară implică adoptarea unui regim alimentar echilibrat și sănătos, care să contribuie la reducerea riscurilor asociate bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, dislipidemia, obezitatea și diabetul de tip 2. Această abordare include nu doar modificarea tipurilor de alimente consumate, ci și ajustarea obiceiurilor alimentare pentru a sprijini sănătatea inimii și a sistemului circulator pe termen lung.
Reducerea consumului de grăsimi nesănătoase
Grăsimile nesănătoase, în special grăsimile saturate și grăsimile trans, sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a aterosclerozei și a bolilor coronariene prin creșterea nivelului de colesterol LDL ("colesterol rău") și reducerea colesterolului HDL ("colesterol bun"). Grăsimile saturate sunt predominante în carnea roșie, unt, brânzeturi și produse de patiserie, în timp ce grăsimile trans sunt întâlnite frecvent în alimentele prăjite și cele procesate. Studiile clinice sugerează că reducerea aportului de grăsimi saturate și trans poate diminua considerabil riscul de probleme cardiovasculare.
Ca alternative sănătoase, se recomandă consumul de grăsimi nesaturate, precum cele mononesaturate și polinesaturate din uleiul de măsline, avocado, nuci și pește gras, deoarece acestea contribuie pozitiv la profilul lipidic, reducând inflamația și sprijinind sănătatea vasculară. Uleiul de măsline extravirgin, somonul, nucile și semințele de in sunt excelente surse de grăsimi nesaturate. Este recomandat să se obțină majoritatea grăsimilor din surse vegetale și să se evite grăsimile trans din alimentele procesate.
Creșterea consumului de fibre alimentare
Fibrele alimentare, în special fibrele solubile, ajută la reducerea nivelului de colesterol prin mecanismul de legare și eliminare a colesterolului din organism. Fibrele solubile se găsesc în ovăz, fasole, linte și anumite fructe și sunt asociate cu un risc redus de boli cardiovasculare atunci când sunt consumate regulat. Datorită masei moleculare mari și a hidrosolubilității, ele cresc vâscozitatea conținutului intestinal, împiedicând absorbția colesterolului și a glucozei, precum și reabsorbția sărurilor biliare. Astfel, stabilizează nivelul de colesterol seric, odată prin inhibarea absorbției intestinale, cât și prin stabilizarea secreției de insulină care favorizează sinteza hepatică de colesterol. Prin creșterea volumului intestinal, favorizează senzația de sațietate și reducerea apetitului. În schimb, fibrele insolubile, prezente în cereale integrale și legume, joacă un rol important în menținerea unui tranzit intestinal sănătos și în controlul greutății. Fibrele insolubile cresc masa bolului fecal datorită conformației lor chimice. Fibrele insolubile sunt organizate sub forma unui matrix în ochiurile căruia se acumulează apa. Astfel volumul și gradul de hidratare al bolului fecal cresc, iar timpul de golire intestinal scade. Fibrele insolubile precum celuloza și lignina nu fermentează în intestin și, de asemenea, nu sunt supuse degradării enzimatice. Cerealele integrale, precum ovăzul, orezul brun, quinoa și pâinea integrală, sunt surse bogate în fibre, vitamine din complexul B și minerale, inclusiv magneziu și fier. Consumul regulat de cereale integrale este legat de o scădere semnificativă a riscului de boli coronariene și ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea diabetului de tip 2, un factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare.
Continuăm în edițiile următoare cu alte recomandări privind alimentația sănătoasă:
- Reducerea aportului de sare
- Reducerea consumului de zahăr
- Consumul de proteine sănătoase
- Consum de antioxidanți și fitonutrienți
- Aportul de electroliți
- Controlul aportului alimentar și menținerea unei greutăți sănătoase
- Hidratarea adecvată
- Dieta mediteraneană
- Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)
- Dieta vegetariană și vegană
