Conf. Univ. Dr. Magdalena Mititelu
Controlul aportului alimentar și menținerea unei greutăți sănătoase
Menținerea unei greutăți corporale adecvate este o componentă fundamentală a strategiilor de prevenție a obezității, aceasta fiind recunoscută ca un factor de risc central în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Obezitatea, în special cea abdominală, se corelează puternic cu o serie de afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroza și insuficiența cardiacă. Prin urmare, promovarea unor comportamente alimentare sănătoase devine esențială pentru a limita acumularea excesivă de grăsime viscerală, care are un impact direct asupra funcționării optime a sistemului cardiovascular.
Un element important în menținerea unei greutăți corporale normale este ajustarea porțiilor alimentare în funcție de necesitățile metabolice individuale. Acest aspect implică o înțelegere aprofundată a nevoilor nutriționale specifice fiecărei persoane, bazate pe factori precum vârsta, sexul, nivelul de activitate fizică și starea generală de sănătate. Controlul porțiilor este deosebit de important în prevenirea supraalimentației, care, în mod obișnuit, duce la acumularea de grăsimi, în special în regiunea abdominală, ceea ce sporește riscul de dezvoltare a unor patologii cardiovasculare.
Pe lângă controlul porțiilor, alegerea alimentelor care sunt nu doar nutritive, dar și relativ sărace în calorii, joacă un rol vital în menținerea echilibrului energetic. Aceasta presupune prioritizarea alimentelor bogate în fibre, vitamine și minerale, dar cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Studiile arată că o dietă bazată pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe are efecte benefice atât asupra greutății corporale, cât și asupra sănătății cardiovasculare, reducând riscul de inflamație sistemică și de disfuncții metabolice.
De asemenea, protejarea sănătății cardiovasculare nu se limitează doar la alimentație. Un stil de viață activ, care să includă exerciții fizice regulate, are multiple efecte pozitive asupra greutății corporale și sănătății generale. Activitatea fizică ajută la arderea caloriilor, îmbunătățește metabolismul și contribuie la sănătatea mușchilor și a sistemului osos. În plus, exercițiile fizice regulate stimulează funcția cardiacă, reglează tensiunea arterială și îmbunătățesc profilul lipidic, factori importanți în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Un alt aspect fundamental în menținerea sănătății cardiovasculare este gestionarea eficientă a stresului. Stresul cronic poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular, contribuind la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, precum și la declanșarea inflamației cronice, toate acestea fiind factori de risc pentru afecțiunile cardiace. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația controlată și yoga, s-au dovedit eficiente în reducerea nivelului de stres și, implicit, în protejarea sănătății inimii.
Hidratarea adecvată
Hidratarea corectă este esențială pentru menținerea unui volum sanguin adecvat și a unei bune circulații sanguine. Apa este cea mai bună sursă de hidratare, iar consumul adecvat de lichide ajută la prevenirea deshidratării și la menținerea sănătății vaselor de sânge. Fluidele sunt importante pentru buna funcţionare a inimii, iar menţinerea unui volum adecvat al fluidelor este esenţială pentru reglarea tensiunii arteriale. Un rol mare îl are şi în digestia alimentelor și absorbţia nutrieţilor din tractul digestiv. Hidratarea inadecvată va încetini procesul digestiv şi deshidratarea cronică poate duce la constipaţie.
Un aport optim de lichide este esențial pentru a asigura funcţionarea rinichilor ajutând la eliminarea deşeurilor şi a substanţelor nutritive în exces prin urină. Organismul uman este compus în mare parte din apă, iar echilibrul hidric este vital pentru funcționarea normală a organelor, menținerea unui volum sangvin adecvat și reglarea temperaturii corpului. În contextul sănătății cardiovasculare, hidratarea corectă ajută la menținerea unui flux sanguin eficient și la reducerea sarcinii asupra inimii. Cantitatea zilnică recomandată de apă variază în funcție de vârstă, sex, nivel de activitate și climat, dar o recomandare generală este de aproximativ 2-3 litri de apă pe zi pentru adulți (8-12 pahare). Bărbații au nevoie, în general, de mai multe lichide (aproximativ 3,7 litri zilnic), iar femeile de aproximativ 2,7 litri, important să se bea apă în mod regulat pe parcursul zilei, chiar înainte de a simți senzația de sete, deoarece setea este un semn că organismul deja începe să fie deshidratat. Deshidratarea poate duce la îngroșarea sângelui, ceea ce îngreunează circulația și pune un stres suplimentar asupra inimii. Acest lucru poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, atacuri de cord și alte complicații cardiovasculare.
Semnele deshidratării includ setea intensă, urină de culoare închisă, oboseală, amețeli și o scădere a cantității de urină. Cea mai bună sursă de hidratare este apa simplă, care nu conține calorii sau aditivi care ar putea afecta negativ sănătatea cardiovasculară. Ceaiurile din plante, apa infuzată cu fructe și supele pot contribui, de asemenea, la aportul zilnic de lichide. Băuturile care conțin electroliți, cum ar fi apa minerală sau băuturile izotonice, pot fi utile în cazurile de activitate fizică intensă sau în condiții de temperaturi ridicate. Fructele și legumele cu conținut ridicat de apă, cum ar fi pepenele verde, castraveții, portocalele și roșiile, contribuie, de asemenea, la hidratarea organismului.
Continuăm în edițiile următoare cu alte recomandări privind alimentația sănătoasă:
- Dieta mediteraneană
- Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)
- Dieta vegetariană și vegană
