Trăim în “secolul vitezei”, toate se desfăşoară aparent mai repede, timpul pare că este neprielnic cu noi, suntem din ce în ce mai stresaţi, mâncăm mai puţin sănătos, suntem sedentari, petrecem din ce în ce mai mult timp la serviciu şi uităm că îmbătrânim. Astfel, târziu realizăm că rolul femeii este şi cel de a deveni mamă, iar când ajungem să ne dorim aceasta, depăşim deja “un pic” vârsta optimă pentru o sarcină, în majoritatea cazurilor. Acesta este poate un factor determinant în creşterea numărului de afecţiuni cardiovasculare asociate sarcinii, în ciuda progresului important al medicinei din ultimul timp.
Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de mortalitate maternă în timpul sarcinii. Statisticile Societăţii Europene de Cardiologie indică aproximativ 60% dintre afecţiunile cardiovasculare asociate sarcinii ca fiind congenitale, restul de 40% fiind dobândite în cursul vieţii.
Leziunile congenitale de cord sunt reprezentate de modificări în structura şi funcţia aparatului cardiovascular, care sunt prezente de la naştere. În principal, rar se întâmplă ca acestea să nu fie cunoscute până la vârsta maternităţii. Majoritatea femeilor care suferă de maladii congenitale de cord sunt familiarizate cu controalele medicale, îşi cunosc foarte bine boala, colaborează strâns cu cardiologul care le are în evidenţă şi, chiar dacă afecţiunea cardiacă în sine se poate agrava în timpul sarcinii, urmărirea atentă, în echipă, de către obstetrician, cardiolog şi viitoarea mămică poate preveni complicaţii majore. Nu trebuie să uităm că “acceptul cardiologului” de a permite o sarcină unei astfel de paciente este esenţial şi că o discuţie prealabilă cu medicul cardiolog este binevenită. Rămân puţine cazuri în care afecţiunea cardiovasculară congenitală este neglijată şi descoperită în timpul sarcinii, aceasta fiind adesea o problemă de atitudine medicală ulterioară. Este frecvent cazul mediilor defavorizate, în care necunoaşterea împiedică un consult medical până la o vârstă adultă, vârsta “viitoarei mămici” fiind de obicei mică. O problemă importantă este şi atunci când viitoarea mamă cunoaşte afecţiunea cardiacă de care suferă şi posibilitatea de a contraindica o sarcină în prezenţa acesteia, dar, din diferite motive, ascunde realitatea până când decizia medicală devine extrem de dificilă.
În majoritatea cazurilor de afecţiuni congenitale cardiace materne, sarcina este bine tolerată, necesitând însă o urmărire riguroasă, în echipă multidisciplinară, care include medic obstetrician, cardiolog, anestezist, neonatolog şi, bineînţeles, genetician. Există riscul ca anumite afecţiuni să se transmită şi la făt, astfel că acest lucru va trebui urmărit cu atenţie.
În cazul unor afecţiuni dobândite cardiovasculare, acestea trebuie corect evaluate ca severitate anterior sarcinii, de asemenea consultul cardiologic fiind esenţial înaintea hotărârii de a aduce o viaţă pe lume. Creşterea vârstei viitoarei mame determină o asociere mai frecventă a diabetului, obezităţii, valvulopatiilor şi, nu în ultimul rând, a bolii cardiac-ischemice. Hipertensiunea arterială poate fi prezentă anterior sarcinii sau poate apărea după vârsta de 20 de săptămâni a sarcinii şi pune în pericol atât viaţa mamei cât şi a copilului (în această situaţie fiind vorba de hipertensiune arterial indusă de sarcină). Indiferent că hipertensiunea este prezentă anterior sau apare în perioada de sarcină, aceasta trebuie corect tratată şi urmărită pe toata perioada. Nu trebuie neglijat faptul că multe medicamente sunt contraindicate în sarcină, însă nu toate sunt “otravă”, medicul fiind cel care poate găsi soluţia terapeutică salvatoare, cu cele mai puţine efecte adverse.
Am vrut să subliniez, cu aceste date, că a fi mamă impune o mare responsabilitate chiar înainte de a se împlini actul procreării. Aceasta impune o grijă deosebită pentru sănătatea mamei şi controale riguroase, pentru ca evoluţia să fie cea dorită. Dacă vă doriţi o sarcină şi ştiţi că suferiţi de o afecţiune cardiacă (congenitală sau dobândită), înaintea deciziei finale trebuie să vă prezentaţi la o consultaţie la un medic cardiolog. Un consult cardiologic de rutină, care să includă şi câteva analize de rutină, este recomandat anterior sarcinii, mai ales dacă aveţi vârsta peste 30 ani. De asemenea, evaluarea riguroasă pe toată perioada sarcinii este obligatorie. Este bine să ascultaţi de medicul dumneavoastră şi nu de vecinele mai în vârstă, care nu întotdeauna vă dau sfatul cel mai corect, chiar dacă nu sunt rău intenţionate. De asemenea, dacă urmaţi un tratament cronic (de o perioadă lungă de timp), trebuie să fiţi evaluată anterior sarcinii, pentru că unele medicamente pot determina malformaţii fetale, mai ales luate în primul trimestru de sarcină. Acest lucru nu înseamnă să întrerupeţi orice medicaţie de la sine, unele medicamente pot fi esenţiale pentru sănătatea dumneavoastră şi aproape întotdeauna există soluţia înlocuirii unui medicament cu altele, care să nu pună sănătatea copilului dumneavoastră în pericol. Trebuie să ştiţi că, în sarcină, în urma modificărilor survenite în organismul dumneavoastră, pentru a putea susţine două vieţi oboseala intervine mai uşor şi inima vă bate mai repede ca de obicei, aceste lucruri fiind de obicei normale, mai ales în ultima perioadă de sarcină. Dacă senzaţia de oboseală vi se pare importantă, e bine totuşi să solicitaţi un consult cardiologic. În sarcină, tensiunea arterială trebuie să fie mai mică de 140/90mmHg şi este importantă urmărirea ei riguroasă pe toată perioada sarcinii. Umflarea picioarelor (edemele) apare frecvent, în special în ultimul trimestru de sarcină, fără să fie un semn rău. E bine să comunicaţi cu medicul dumneavoastră, care trebuie să fie informat despre tot ceea ce simţiţi şi tot ce credeţi că e normal sau nu.
Nu contează vârsta mamei, ci maturitatea acesteia, care se va reflecta asupra sănătăţii ei şi a copilului care urmează să apară, luminându-i viaţa.
