Dr. Florin Iordache, Chirurgie
În chirurgia de urgență, în special cea de traumă s-au schimbat prioritățile. De la conceptul clasic al rezolvării tuturor leziunilor odată cu intervenția chirurgicală în urma căruia cinic se putea spune „operația a reușit dar pacientul… a murit”, s-a ajuns la conceptul rezolvării primare a tulburărilor fiziopatologice severe. Aceasta a permis salvarea a numeroase vieți dar evident cu un cost. Acesta este în primul rând rezultatul imposibilității închiderii definitive primare a abdomenului consecința directă a sindromului de compartiment abdominal.
Foarte repede tehnica abdomenului deschis s-a impus, inițial în traumă și ulterior în sepsisul abdominal sever.
Efectul advers al utilizării abdomenului deschis este creșterea morbidității imediate și la distanță rata crescută a herniilor postincizionale. În plus, în multe situații de pacienți cu abdomen acut în patologia nontraumatică, câmpul operator este contaminat ceea ce împiedică utilizarea protezelor în scopul închiderii definitive. Din acest motiv se recurge la variate soluții de închidere temporară a abdomenului. Acestea ar permite închiderea definitivă ulterioară. Din păcate nu există o soluție optimală de închidere temporară.
Astfel, peste 51% din pacienții cu abdomen deschis sfârșesc prin a avea hernii postincizionale, marea majoritate complexe și de dimensiuni mari. Pe de altă parte, în practica medicală nu sunt rare situațiile în care bolnavii se prezintă cu hernii complexe sau gigante la care rezolvarea presupune acoperirea unui defect mare. În toate aceste situații închiderea defectului pune probleme serioase. Soluția elegantă și încă unică pentru repararea defectelor mari ale peretelui abdominal, atât în situațiile acute cât și la distanță, o constituie utilizarea așaziselor procedee de separație a componentelor.
Separația componentelor a fost prima dată prezentată și utilizată în 1990 ca urmare a unui studiu amănunțit pe 10 cadavre. Utilizarea procedeului pe 11 pacienți cu hernii complexe a reprezentat momentul lansării și verificării validității conceptului.
Procedeele de separație a componentelor cu variantele lor și cu asocierea sau nu a protezelor reprezintă soluții moderne la problema închiderii definitive a abdomenului atât în situații acute cât și în cazul herniilor complexe, gigante sau în variante topografice dificil de reparat.
