Poluarea reprezintă un factor de risc pentru declanşarea simptomatologiei respiratorii atât la atopici cât şi la non-atopici. Nu doar poluarea din mediul exterior este responsabilă de apariţia exacerbărilor de astm broşic. În utlimii 20-30 de ani s-a modificat stilul de viaţă, ceea ce a condus la modificarea mediului ambiental din interiorul locuinţelor sau la locul de muncă. Astfel mediul din interior, prin sistemele de aer condiţionat moderne constituie în prezent o sursă de alergeni şi substanţe toxice. Se recomandă utilizarea filtrelor HEPA în sistemele de ventilaţie sau a tehnologiei UV pentru a curăţa aceste sisteme, ceea ce permite scăderea frecvenţei de apariţie şi a severităţii simptomatologiei respiratorii.
Dezvoltarea industrială şi schimbarea stilului de viaţă a condus şi la o modificare a mediului ambiant, nu mai cel exterior, ci şi cel din interior. Mediul de interior, în special cel de acasă, constituie o importantă sursă de alergeni şi substanţe toxice, care pot conduce la exacerbări ale bolilor alergice, în special ale astmului bronşic. Locuinţele moderne sunt concepute astfel încât să asigure o izolare termică ridicată, uneori chiar în detrimentul calităţii aerului inspirat2. Pe măsură ce s-a modificat structura locuinţelor, s-au schimbat şi activităţile de interior. La ora actuală, majoritatea indivizilor, în special în ţările industrializate, petrec mai mult de 90% din timpul lor în mediul interior şi 50% din timp în locuinţele proprii. De asemenea, metodele de curăţenie a locuinţelor, prin utilizarea unor agenţi chimici şi a aspiratoarelor cu vacuum, adaugă noi factori de risc în mediul de interior.2
Pornind de la simple observaţii clinice, s-au realizat câteva studii care au încercat să demonstreze riscul la care sunt expuşi pacienţii atopici în propriile locuinţe sau la locul de muncă, în ciuda metodelor tehnologice moderne. Conferinţa Centrului de Cercetări al Comisiei Europene în 2003 a arătat că 20% din populaţia europeană suferă de astm bronşic ca urmare a inhalării unor substanţe care se găsesc în mediul ambiant de interior3. Eggleston şi colaboratorii au demonstrat, într-un studiu din 2000, că 60-80% dintre astmatici au cel puţin un test cutanat pozitiv la alergenii de interior4.
Alergenii de interior sunt reprezentaţi de acarienii din praful de casă, mucegaiuri, descuamaţiile epiteliale ale animalelor de companie. La acestea se adaugă o serie de factori declanşatori ai exacerbărilor, printre care fumul de ţigară deţine un rol important. Deseori sunt citate umiditatea şi temperatura ambientală ca factori importanţi care influenţează starea de sănătate a populaţiei. Se pare că ventilaţia este un factor determinant al concentraţiei de alergeni în mediul ambiant. Câteva studii au relevat o asociere între agravarea stării la pacienţii astmatici şi ventilaţia redusă din mediul ambiant, care generează o dispersie minimă a poluanţilor de interior în casele bine izolate5. Ventilaţia este foarte importantă pentru controlul umidităţii aerului şi al igrasiei. În prezent, normele din Franţa, Suedia, Marea Britanie şi Canada prevăd o ventilaţie a clădirilor rezidenţiale care să asigure o rată minimă continuă de schimb a aerului de 0,5 ac/oră (aer schimbat într-o oră)2.
Sistemele de ventilare sunt diferite, în prezent existând mai multe studii care încearcă să stabilească oportunitatea utilizării unui sistem sau altul. Este bine cunoscută implicarea sistemelor de aer condiţionat în patologia respiratorie, ca sursă potenţială de aerosoli contaminaţi6. Recent, a fost descris un sindrom respirator sever acut indus de un nou coronavirus, vehiculat prin aceste sisteme7. De asemenea, sunt cunoscute cazurile de pneumonie indusă de Legionella8 sau aspergiloza pulmonară letală9, în apariţia cărora au fost implicate sistemele de aer condiţionat.
Ocupanţii clădirilor care dispun de ventilaţie prin sisteme de aer condiţionat raportează o creştere a simptomelor în interiorul acestor clădiri comparativ cu cei care locuiesc sau muncesc în clădiri care beneficiază de ventilaţie naturală, fapt demonstrat în mai multe studii10,11. Simptomele menţionate au fost: dificultăţi de respiraţie, uscăciunea mucoaselor cu fenomene iritative, iritaţie a pielii, cefalee, astenie marcată. Acest ansamblu de simptome nespecifice mai sunt cunoscute sub numele de „seak building syndrome". O explicaţie a apariţiei acestor simptome ar fi sistemele de ventilaţie de tip aer condiţionat sau umidificatoarele care diseminează aerosoli contaminaţi în aerul din interiorul clădirilor. De asemenea, prezenţa igrasiei şi a mucegaiurilor se corelează cu creşterea riscului de simptome respiratorii şi exacerbări ale astmului bronşic12.
Suprafeţele sistemelor de aer condiţionat care rămân permanent umede constituie un execelent mediu de creştere pentru diferite microorganisme. Mediul umed, igrasios din aceste sisteme determină o augmentare a simptomelor: wheezing, dispnee, tuse, într-o manieră direct proporţională13. Într-un studiu recent, Menzies şi colaboratorii au testat efectul razelor UV asupra acestor sisteme existente în clădirile rezideţiale. S-a constatat că în timpul radiaţiilor UV sunt reduse simptomele respiratorii în special la nefumători şi atopici14. De asemenea, s-a constatat o creştere a responsivităţii atopicilor şi nefumătorilor la expunerea la microorganismele din sistemele de aer condiţionat, cu posibilitatea apariţiei pneumonitei de hipersensibilizare. Afecţiunile de tip penumonită de sensibilizare generate de mediul ambiant au fost descrise în mai multe studii, dar sunt rare15.
Majoritatea studiilor susţin însă că aceste simptome pot determina disconfort pacienţilor şi reducerea eficienţei la locul de muncă, dar dispar odată ce pacientul a părărsit clădirea. Menzies însă sugerează că aceşti poluanţi din sistemele de AC pot genera un răspuns mediat imunologic la un număr mare de locatari14, a cărui intensitate nu este întotdeauna tranzitorie sau minoră.
Preziosi şi colaboratorii au realizat un prim studiu privind afectarea stării de sănătate şi prezenţa sistemelor de AC la locul de muncă. Autorii au estimat o creştere simptomatologiei generate de aceste sisteme, ceea ce a determinat o creştere de 120% a prezentărilor la medicul ORL-ist şi de 40% a absenţelor la locul de muncă din cauza bolii16.
Aceste relaţii cauzale cu sistemele de AC indică un cost enorm atât pentru angajator, cât şi pentru societate. Chiar dacă aceste observaţii sunt valide, nu se cunoaşte cu exactitate mecanismul de producere a simptomelor. Simptomele minore, care dispar odată cu părăsirea clădirii, nu conduc la absenteism de la locul de muncă16. Dar pot apărea sensibilizări la diferiţi alergeni, în special spori fungici vehiculaţi de sistemele de AC, exacerbări ale astmului bronşic, sinuzite cronice, infecţii respiratorii sau pneumonite de sensibilizare13.
A fost menţionat un caz de exacerbare a astmului bronşic ca urmare a expunerii la vapori de vopsea vehiculaţi prin sistemul de AC la locul de muncă. Este vorba de un pacient de 35 de ani, cunoscut cu astm bronşic alergic, sub tratament bronhodilatator şi antiinflamator cronic, care prezintă o exacerbare a astmului şi simptome de iritaţie conjunctivală la locul de muncă. Pacientul menţionează apariţia simptomelor la câteva ore după ce s-a început renovarea etajului de deasupra biroului său. Simptomele se remit în drum spre casă, dar reapar a doua zi la muncă, în condiţiile aceleiaşi expuneri. Se menţionează că lucrătorii din echipa de renovare nu au prezentat simptome la expunerea la vopseaua care conţinea izocianaţi. Dar aceste substanţe au fost vehiculate prin sistemul de aer condiţionat, fiind resimţite în întreaga clădire. În afara acestui pacient, încă două persoane au prezentat cefalee şi simptome neurologice severe17.
Sistemele de aer condiţionat reprezintă o sursă nesperată de agenţi iritativi pentru tegumente. Au fost descrise mai multe cazuri de dermatită de contact la angajaţii secţiilor de terapie intensivă, dermatită cauzată de fibrele sintetice din structura filtrelor de aer condiţionat. În mod normal, leziunile iritative tegumentare generate de aerul condiţionat se datorează umidităţii scăzute din mediul ambiant. În secţiile de terapie intensivă o presiune crescută în sistemele de aer condiţionat previne intrarea microorganismelor, dar poate transforma fibrele sintetice din structura filtrelor în particlule aeropurtate. Pe fondul scăderii umidităţii, acestea pot genera leziuni iritative la nivelul tegumentelor18.
În modificările mediului ambiant al pacienţilor cu boli respiratorii alergice un loc important îl ocupă utilizarea filtrelor de aer pentru a reduce numărul particulelor aeropurtate. Mai multe studii au relevat importanţa filtrelor de tip HEPA în reducerea nivelului de alergeni în aerul inspirat. Aceste filtre reduc nivelul acarienilor, al sporilor de fungi şi al alergenilor de pisică în aerul din locuinţe19,20. Ca urmare a rezultatelor obţinute în mai multe studii, în 1992 Evans recomanda pacienţilor cu afecţiuni alergice respiratorii utilizarea filtrelor de tip HEPA în sistemele de ventilaţie din locuinţe şi birouri19.
Sistemele de aer condiţionat care utilizează aerul rece reprezintă un factor de risc pentru apariţia sau agravarea afecţiunilor alergice sau iritative respiratorii. Prin distribuirea largă a acestor sisteme, gradul de afectare a populaţiei este mare, cu costuri sociale ridicate. Sunt necesare însă mai multe studii care să analizeze sistematic efectul aerului condiţionat asupra stării de sănătate a populaţiei. Este mai uşor să prevenim decât să tratăm aceste afecţiuni, de aceea se recomandă utilizarea tehnologiei prin UV sau a filtrelor corespunzătoare pentru a minimaliza efectele nocive ale ventilaţiei prin aceste sisteme.
Referinţe:
Plinius the Younger. Letter to Tacitus. (letter VI.16) 105 AD. Rome, Italy.
Richardson G, Eick S, Jones R. How is the indoor environment related to asthma?: literature review. Journal of Advanced Nursing 2005;52(3):328-339.
Clausen G, de Oliveira Fernandes E, de Gids W, et al. Environment and quality of life. ECA report no. 23: Ventilation, good indoor air quality and rational use of energy. JRC 2003. http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/111111111/11066
Eggleston PA. Environmental causes of asthma in inner city children. The National Cooperative Inner City Asthma Study. Clin Rev Allergy Immunol. 2000;18(3):311-24.
Ashmore M. Human exposure to air pollutants. Clin Exp Allergy. 1995 Nov;25 Suppl 3:12-21.
Gerber A, Fischer A, Willig KH, Groneberg A. Air conditioning system as non-infectious health hazard inducing acute respiratory symptoms. Industrial Health 2006;44:302-303.
Groneberg DA, Zhang L, Welte T, Zabel P, Chung KF. Severe acute respiratory syndrome: global initiatives for disease diagnosis. QJM 2003;96:845-852.
Weber W. European holiday resorts at risk for Legionella. Lancet 2000;356:1177.
Pittet D, Huguenin T, Dharan S, et al. Unusual cause of lethal pulmonary aspergillosis in patients with chronic obstructive pulmonary disease. Am J Respir Crit care Med 1996;154:541-544.
Mendell MJ. Non-specific symptoms on office workers: A review and summary of the epidemiology literature. Indoor Air 1993;3:227-236.
Seppanen O, Fick WJ. Association of ventilation system type with SBS symptoms in office workers. Indoor Air 2002;12:98-112.
Mendell MJ. Commentary: Air conditioning as a risk for increased use of health services. International Journal of Epidemiology 2004;33:1123-1126.
Mendell MJ, Naco GN, Wilcox TG, Sieber WK. Environmental risk factors and work-related lower respiratory symptoms in 80 office buildings: an exploratory analysis of NIOSH data. Am J Indust Med 2004;43:630-641.
Menzies D, Popa J, Hanley JA, Rand T, Milton DK. Effect of ultraviolet germicidal light installed in office ventilation systems on workers’health and wellbeing: double-blind multiple crossover trail. Lancet 2003;362:1785-1791.
Thörn A, Lewne M, Belin L. Allergic alveolitis in a school environment. Scand J Work Environ Health 1996;22:311-314.
Preziosi P, Czernichow S, Gehanno P. Hercberg S. Air conditioning at work place and health services attendance in French middle-aged women: a prospective cohort study. Int J Epidemiol 2004;33:1120-1123.
Patuwael JA, Wintzen M, Rustemeyer T, Bruynzeel DP. Airborne irritant contact dermatitis due to the synthetic fibres from an air-conditioning filter. Contact Dermatitis 2005;52:126-129.
Custovic A, Simpson A, Pahdi H, et al. Distribution aerodynamic characteristics, and removal of the major cat allergen Fel d 1 in British homes. Thorax 1998;53:33-38.
McDonald E, Cook D, Newman T, et al. Effect of air filtration systems on asthma: a systematic review of randomized trials. Chest 2002;122(5):1535-1542.
Evans R. Environmental control and immunotherapy for allergic disease. J Allergy Clin Immunol 1992;90:462-468.
