Determinarea nivelului colesterolului evaluează stadiul lipidic, tulburările metabolice, riscul de ateroscleroză, stenoza coronariană şi infarctul miocardic. Componenta hipoproteică se poate schimba în mod semnificativ în anumite tulburări ca: obezitatea, diabetul zaharat, nefroza, bolile tiroidiene, boli hepatice, ateroscleroza şi alte boli ce împiedică metabolismul lipidic; în plus este influentată şi de sex, vârstă şi hormone.
Un tablou complet al lipidelor sangvine trebuie să ia în considerare şi rolul ţesutului adipos, care reprezintă mai mult de 20% din greutatea corporală. Transformarea şi eliberarea de triglyceride din ţesutul adipos spre trigliceridele plasmatice se face pe calea ficatului. Hormoni ca adrenalina, glucagonul, hormonul de creştere şi ACTH cresc eliberarea de acizi graşi liberi din ţesutul adipos. Insulina este singurul hormon care inhibă eliberarea de acizi graşi.
Dacă, în urmă cu doar 2 decenii, pe buletinele de analize erau înscrise doar lipidele şi colesterolul total, în prezent pot fi urmărite în mod curent cinci forme ale lipoproteinelor, care alcătuiesc aşa-numitul tablou lipidic: trigliceridele, colesterolul total, HDL colesterol, LDL colesterol, VLDL colesterol. Trebuie menţionat că şi valorile de referinţă sunt schimbate şi sunt judecate în contextul clinic al fiecărui pacient.
Colesterolul total, de la vechea valoare-prag de 250 mg/dl, are azi ca limită maxim admisă 200 mg/dl şi, uneori, chiar mai redusă. În ce priveşte fracţiunea sa LDL colesterol, dacă la o persoană sănătoasă se admite ca valoarea să fie sub 120 mg/dl, la un bolnav cardiac, după un infarct, limita tinde să coboare sub 80 mg/dl, acest lucru fiind explicabil, deoarece LDL-colesterolul este lipoproteina cu conţinut mare de colesterol (70% din colesterolul seric) şi transportorul major al trigliceridelor. Fiind implicat în transportarea colesterolului spre ţesuturi, concentraţia sa în sistemul arterial este crescută în timp de 3-4 zile cât este timpul său de înjumătăţire. Aşa se explică incidenţa crescută a aterosclerozei şi a bolii coronariene la pacienţi cu nivel înalt al LDL colesterolului, respectiv utilizarea sa pentru estimarea riscului cardiovascular şi stabilirea deciziei terapeutice.
HDL colesterolul este tot o lipoproteină sintetizată şi secretată de hepatocite, care, împreună cu LDL, participă la menţinerea nivelului colesterolului celular. Concentraţia HDL colesterolului şi a apoli-poproteinei A sunt factori de risc în ateroscleroză. Valoarea ideală a HDL colesterolului trebuie sa fie peste 65mg/dl pentru femei şi peste 55 mg/dl pentru bărbaţi.
În laboratorul Medsana se efectuează zilnic tabloul lipidic pentru aproximativ 15-20% dintre pacienţi şi, astfel, s-au putut urmări valorile obţinute pe eşantioane de populaţie neselecţionate, de sexe şi vârste diferite.
Urmărind datele noastre, am observat prezenţa unor valori patologice ale diverşilor factori din tabloul lipidic în peste 65% dintre cazurile cercetate. Aceasta a constituit motivul pentru care am ales acest subiect ca semnal de alarmă, în condiţiile actuale de viaţă, care însumează încă doi factori perturbatori ai metabolismului lipoproteinelor – stresul zilnic şi alimentaţia modernă, ambii contribuind la creşterea ponderală progresivă.
Au fost urmărite rezultatele investigaţiilor effectuate în 2 luni: ianuarie şi aprilie 2011. Pacienţii au fost grupaţi, în funcţie de vârstă, în 4 grupe diferite, la fiecare urmărindu-se nivelul şi corelaţia HDL-colesterol şi LDL-colesterol.
- grupa 1: 20-29 ani; HDL normal, LDL normal, prevalenţa valorilor patologice fiind de 10%;
- grupa 2: 30-49 ani; HDL scăzut, LDL crescut, prevalenţa valorilor patologice fiind de 70%;
- grupa 3: 50-69 ani; HDL scăzut, LDL normal, prevalenţa valorilor patologice fiind de 50%;
- grupa 4: peste 70 ani; HDL crescut, LDL crescut, prevalenţa valorilor patologice fiind de 80%.
Analizând variaţia celor 2 parametri, LDL-colesterol şi HDLcolesterol, la toate grupele de vârstă s-au observat relative frecvente cazuri (40% la femei şi 60 %la bărbaţi) în care LDLcolesterol atingea valori normale, în timp de HDL-colesterol rămânea la valori scăzute, semnalând prezenţa unui factor de risc pentru ateroscleroză (mai ridicat la bărbaţi).
În condiţii fiziologice, raportul dintre LDL-colesterol şi HDL-colesterol are valoarea de 2,9 pentru femei şi de 3,3 pentru bărbaţi, iar riscul dezvoltării unei boli coronariene creşte semnificativ dacă valoarea depăşeşte 3,5 la femei şi 3,8 la bărbaţi.
Am calculat şi urmărit şi valoarea raportului LDL colesterolă HDL-colesterol. La femei, aceasta a oscilat între 1 şi 3,9, iar la 10% dintre paciente a depăşit valoarea de risc de 3,5 - cazurile respective aparţinând în majoritate grupei 4 de vârstă. La bărbaţi valorile raportului s-au înscris între 1,8 şi 5,46, depăşind în 30% dintre cazuri cifra de risc de 3,8 în ultimele 2 grupe, deci la vârste de peste 50 de ani.
S-a observat la ambele sexe o îmbunătăţire a valorilor LDL-colesterol la grupa 3 (50-69 ani) comparative cu grupa anterioară (30-49 ani), explicabilă prin intrarea acestor pacienţi în programe de terapie specifică. Încercând o extrapolare pe întreaga populaţie de indivizi care nu sunt urmăriţi în mod obişnuit prin investigaţii medicale mai amănunţite, se pare că vom găsi un tablou lipidic modificat întrun procentaj mult mai mare.
Având în vedere implicaţiile tulburărilor metabolismului lipoproteinelor asupra sistemului cardiovascular, asupra patului arterial cu răsunet direct în funcţiile vitale, vom încerca să continuăm studiul şi cu ajutorul medicilor din cabinetele noastre de medicină internă şi cardiologie, cu scopul de a obţine o cunoaştere cât mai apropiată de precizie a calităţii vieţii pacienţilor noştri şi a o îmbunătăţi.
valeriu grigor
tot ce publicati este util si interesant,va multumesc.
Sept. 6, 2015, 12:33 p.m.Coconu Elisabeta
Vreau să aflu informații despre analizele medicale ale laboratorului dumneavoastră!
Jan. 25, 2017, 11:52 a.m.KOLES Ioan Emeric
Distinsa D-na Doctor, Sotia mea a facut analize de colesterol HDL, LDL si Trigliceride. Este vorba despre o femeie de 57 ani, aprox. 60 kg, inaltime 1,65 si sanatoasa in aprecierea noastra de diletanti. Va rog sa-mi spuneti daca următoarele valori: Colest.Total=247; HDL=83; LDL=140;Triglic.Seric=116; LDL/HDL=1,68; Colest.Total/HDL=3 impun un tratament. Va multumesc. Cu Stima și Considerație Dr.Ing. Ioan Emeric KOLES, Timisoara
March 17, 2017, 3:48 p.m.