dr. Ioan Mircea Coman, preşedintele SRC Conf.
Ce efect are restrângerea numărului de spitale publice asupra tratamentului de prima urgenţă în infarcturile miocardice?
Restrângerea numărului de spitale publice se referă în general la spitale de boli cronice, la spitale mici, şi nu la unităţile în care actualmente sunt tratate de regulă urgenţele, ca atare nu văd niciun fel de consecinţă. Reducerea numărului de spitale publice nu se face cu unităţi în care se practică aceste terapii de urgenţă. S-au desfiinţat şi se desfiinţează unităţi cu un grad de complexitate mic al procedurilor şi o eficienţă mică.
Unităţile private spitaliere care au apărut în ultimii ani au nivelul medical corespunzător pentru a prelua o parte din cazurile de urgenţă ale spitalelor publice?
Sunt foarte puţine unităţi private în acest moment care să merite cu adevărat denumirea de spital, dar există unităţi care sunt capabile să efectueze inclusiv proceduri invazive, intervenţii în acut. Nu apartenenţa publică sau privată este problema, ci eficienţa. Investiţiile în privat au fost relativ mici şi explicaţia o constituie, în principal, potenţialul financiar redus al populaţiei, global vorbind, ca şi lipsa asigurărilor private. În măsura în care asigurările private vor demara cu adevărat şi vor avea un impact, şi investiţiile vor fi mai mari. De altfel, acum a survenit această criză, dar evaluările în urmă cu 2-3 ani erau că investiţiile private în domeniul medical vor creşte notabil în perioada următoare.
Ce părere aveţi despre studiile recente care arată că, după un infarct, lăsatul de fumat nu îl ajută pe pacient şi că, mai recent, se discută dacă nu e mai indicat să continue să fumeze?
Categoric fumatul este contraindicat, cu atât mai mult la cineva care a avut un infarct. Dacă există date că, după ce ai avut infarct, oricum nu te mai ajută foarte tare să te laşi de fumat, acestea sunt discutabile şi contrazise de alte studii. Explicaţia este că, atunci când ai ajuns la infarct, ai deja o boală constituită de zeci ani, avansată, severă, care de obicei este dependentă de mai mulţi factori, nu numai de fumat, ci şi de grăsimi, de diabet, deci pacientul este într-un stadiu al bolii în care reversibilitatea şi potenţialul de ameliorare ţin de controlul tuturor factorilor despre care vorbim. Cu cât tăiem mai repede şi fumatul, cu atât riscul cardiovascular este mai mic, este o acţiune esenţială în profilaxia bolnavului cardiovascular - şi chiar cel care a avut un infarct trebuie să înţeleagă că e la fel de util să renunţe la fumat, dar la fel de util este să controleze şi ceilalţi 3-4 factori de risc major.
A căpătat amploare RMN-ul cardiac - ce părere aveţi despre acest tip de investigaţie în comparaţie cu metodele invazive: angiografie, coronarografie?
Introducerea oricărei metode depinde în primul rând de un raport între beneficiu şi costuri. Orice sistem, oricât de bine finanţat, îşi are limitele lui. În măsura în care ai o metodă ieftină care îţi dă aproape aceeaşi informaţie ca şi cea scumpă, vei continua să o promovezi pe cea ieftină, şi o vei folosi pe cea scumpă doar în situaţii particulare, pentru o anumită categorie de pacienţi. Metoda ieftină imagistică în acest moment este ecocardiografia, o metodă larg răspândită şi extrem de utilă.
Rezonanţa magnetică, tomografia computerizată sunt investigaţii venite în ultimii 10-15 ani, care şi-au dovedit eficienţa în anumite situaţii, pentru anumite categorii de pacienţi.
CT este o metodă care iradiază şi evident că, mai ales la oamenii tineri, avem o reţinere din cauza consecinţelor potenţiale pe termen lung. Dacă avem o metodă alternativă noniradiantă o folosim, chiar dacă rezultatele sunt superpozabile şi într-o situaţie şi în alta.
Vă dau exemplul unei explorări care este foarte la modă, prea la modă aş spune, şi anume tomografia computer pentru coronare, care este indicată de ghidurile actuale pentru o categorie foarte redusă de risc cardiovascular.
Dacă găseşti o leziune care pare de 50%, s-ar putea să fie de 30 sau de 70% -, ceea ce înseamnă că trebuie să supui pacientul la o coronarografie clasică, adică la o altă iradiere. În măsura în care specificitatea este mai bună şi în măsura în care iradierea a scăzut foarte mult, dacă poţi să foloseşti aparate performante cu iradiere foarte mică - şi rezultatele devin mai bune - ele vor putea să înlocuiască coronarografia ca mijloc de diagnostic la un număr mai mare de pacienţi.
În privinţa rezonanţei magnetice, aceasta are avantajul că nu este iradiantă, dar are dezavantajul că purtătorii de obiecte metalice, implanturi, stimulatoare, au anumite restricţii. Vede foarte bine muşchiul, vasele, iar cu o dotare de softuri specifice (de care noi cam ducem lipsă) poate da şi elementele funcţionale foarte utile.
RMN-ul are utilitate în domeniul cardiovascular ca şi în alte domenii. E relativ scump şi se justifică mai ales dacă se află în dotarea unui spital multidisciplinar, în care, cu softuri specifice, poate deservi mai multe tipuri de investigaţii.Ţinând cont de lipsa iradierii, cred că RMN-ul are un viitor notabil. Ce ne puteţi spune despre subdiagnosticarea bolii cardiovasculare la femei? Subdiagnosticarea bolilor cardiovasculare la femei este un fenomen real. Datele statistice arată că femeile se îmbolnăvesc mai târziu decât bărbaţii datorită protecţiei hormonale până la menopauză. Este o diferenţă cam de 10 ani. Există o diferenţă în simptomatologia bolii cardiace la femeie faţă de bărbat, iar faptul că femeile cu aceleaşi leziuni au nişte dureri mai puţin tipice a făcut ca acest lucru să ne păcălească adesea.
Există în plus şi o altă patologie legată de vasele mici de sânge la femei. Fenomenul de subdiagnosticare este real, dar, ţinând cont de datele suplimentare pe care le avem, acest lucru este în curs de ameliorare.
Cât au scăzut hipertensiunea, dislipidemiile, în urma campaniilor şi programelor naţionale de prevenţie? Se justifică alocarea unor asemenea bugete? Faptul că aceste programe sunt eficiente îl ştim din experienţa altora - când au fost găsite medicamente, prin anii '50, pentru hipertensiune, boala cardiovasculară a început să scadă în SUA, iar când au apărut medicamente pentru reducerea colesterolului, lucrurile au mers în acelaşi sens. Ca să vezi o astfel de scădere la nivelul populaţiei este nevoie de ani mulţi. Banii care s-au cheltuit sunt nu mulţi ci insuficienţi, iar impactul acestor acţiuni este încă redus la nivelul populaţiei.
Există medicamentaţie eficientă, însă aş sublinia că ceea ce compromite în multe cazuri este educaţia medicală a pacientului, care nu conştientizează faptul că tratamentul trebuie urmat o perioadă lungă de timp, şi nu doar o lună.
Aportul alimentar este important, însă nu suficient, pentru a ţine sub control colesterolul.
Ce părere aveţi despre folosirea coronaroplastiei ca metodă de primă urgenţă şi care este eficacitatea acesteia în tratamentul stenozelor coronariene?
Angioplastia ca primă metodă de tratament într-un infarct acut este metoda dovedită a fi cea mai eficientă, atât în ceea ce priveşte rezultatele imediate cât şi ulterioare.
Problema este a existenţei unei reţele de unităţi care să fie suficient de bine organizată şi a unei populaţii care să fie avizată că tratamentul eficient al unui infarct se face în primele ore de la debutul durerii. Prima condiţie este realizată pentru că s-a scurtat timpul de intervenţie, care implică serviciul de ambulanţă şi serviciul de gardă din spital. Ceea ce nu e de ajuns este nivelul de conştientizare cu privire la importanţa de a ne prezenta la unitatea medicală cât mai repede după debutul durerii.
Ce plan de activităţi vizaţi în noua calitate de preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie?
Sunt foarte multe lucruri bune care s-au făcut şi care vor fi continuate în legătură cu programele educative pentru medici şi de organizarea noastră ca breaslă. Societatea creşte, fiind probabil cea mai eficientă şi activă societate medicală din ţară. Sunt în jur de 1000 de cardiologi şi peste 1500-2000 de medici internişti şi de medicină generală care participă la evenimentele organizate de societate, iar congresele sunt la un nivel ştiinţific european. Dincolo de aceste activităţi, vom continua stimularea cercetării în domeniul cardiovascular, facilitând în variate forme angajarea de proiecte de cercetare, contactele cu investitorii în sistem - întrucât cardiologii pot face atât bine cât le permite ştiinţa dar şi metodele pe care le au la dispoziţie. Pe de altă parte, trebuie să să îmbunătăţim dialogul cu pacienţii, pornind de la organizarea de forumuri ale pacienţilor şi furnizarea de informaţii medicale cât mai uşor de înţeles, cât mai clare, prin diverse canale, inclusiv site-ul societăţii.
În ceea ce priveşte rezultatele din domeniul cercetării cardiologiei din ultimii ani, pot spune că există în momentul de faţă o participare onorabilă a diverselor grupuri de lucru la congres, atât la nivel naţional cât şi internaţional, România fiind inclusă într-o serie de studii europene privind bolile cardiovasculare. De asemenea, au fost făcute cu centre din afara ţării studii populaţionale epidemiologice privind hipertensiunea, factorii de risc globali cardiovasculari.
