Dragomir Cristina
Cancerul de col uterin, cu o incidenţă anuală de 500.000 de cazuri şi o mortalitate de aproximativ 50%, reprezintă a doua cauză de deces la femei după cancerul mamar.
Cel mai important factor de risc în dezvoltarea cancerului de col uterin este infecţia genitală cu virusul papilomatozei umane (HPV-Human Papilloma Virus). Mai mult de 70% dintre tumorile maligne sunt provocate de genotipurile virale 16, 18 şi aproximativ 12% de genotipurile 31, 33, 45 şi 51.
Virusul papilomatozei umane infectează atât celulele epiteliale tegumentare cât şi celulele mucoaselor (bucală, faringiană, laringiană, esofagiană, uretrală, vaginală, anală). Un tract genital cu leziuni poate fi afectat ulterior de infertilitate din cauza modificărilor locale (col uterin), improprii dezvoltării unei sarcini normale.
Se cunosc peste 120 genotipuri (tulpini) de HPV, dintre care:
- cu risc oncogen scăzut: 6, 11 – implicate în apariţia papiloamelor (negi), cervicitelor (inflamaţii ale colului uterin)
- cu risc oncogen înalt: 16, 18, 30, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 (implicate în apariţia leziunilor şi a cancerului)
Riscul de infecţie HPV este de aproximativ 80% în rândul femeilor active sexual, iar 50% dintre acestea prezintă tipuri HPV care pot duce la apariţia cancerului de col uterin. Bărbaţii pot transmite infecţia prin contact sexual (indiferent de forma raportului sexual), ei pot prezenta papiloame, leziuni superficiale sau profunde şi pot dezvolta cancer penian.
HPV poate determina apariţia cancerului la nivelul limbii, cavităţii bucale sau la nivelul gâtului (faringe, laringe şi esofag) în egală măsură la femei şi la bărbaţi.
Infecţia cu HPV este de multe ori asimptomatică. HPV poate fi incubat şi pe o perioadă de 10 ani, timp în care îşi păstrează capacitatea de transmitere de la o persoană infectată la alta.
Având în vedere implicaţiile infecţiei cu HPV, este necesară detectarea cu acurateţe a acestui virus, prin tehnici avansate de biologie moleculară. Informaţia necesară sintezei, la nivelul celulelor infectate, a componentelor din care este constituit virusul papilomatozei umane este stocată la nivelul ADN (acid dezoxiribonucleic) viral HPV.
Prin urmare, atât multiplicarea virală cât şi genotipul HPV sunt corelate sensibil şi specific cu determinarea ADN HPV. ADN extras din probele prelevate de la pacienţi sunt amplificate prin tehnica de biologie moleculară PCR (Polymerase Chain Reaction – Reacţia de Polimerizare în Lanţ). Produşii de reacţie obţinuţi în urma amplificării sunt analizaţi prin electroforeza capilară utilizând un kit de detectare de rezoluţie înaltă (High Resolution Detection Kit), care permite determinarea genotipului HPV cu o acurateţe de 99,99%.
Testul ADN-HPV trebuie repetat la fiecare 1,5-2 ani. De asemenea, este necesară urmărirea evoluţiei infecţiei cu genotipuri HPV cu risc oncogen înalt.
Flori
Buna ziua ! Informatiile de mai sus nu mi au fost intocmai necesare pentru a afla ceea ce ma intereseaza.Daca imi puteti raspunde la doua intrebari .:Cum se poate depista HPV la barbati?Cum se trateaza si daca va ramane toata viata un purtator?(Desi in zona genitala i au aparut condiloame.)Ce trebuie facut?URGENT.Multumesc.
May 16, 2013, 5:32 p.m.