Adulții care au azi 30 de ani sunt într-o forma fizică atât de precară, încât, prin comparație cu starea părinților și a bunicilor lor când aceștia aveau 30 de ani, tinerii de azi au corpul cu 15 ani mai bătrân decât vârsta cronologică. Deci, la 30 de ani, corpul lor are, de fapt, 45 de ani. Desigur acest lucru nu este valabil pentru toți adulții tineri de azi dar, cu siguranță, este valabil pentru foarte mulți.
Tinerii de azi au starea metabolică întâlnită în generațiile anterioare mult mai târziu în viață. Și, putem spune, generațiile anterioare nu erau nici ele modele de sănătate și îmbătrânire ideală.
Adulții care au azi 30 de ani, au șanse cu 20% mai mari să fie obezi, comparativ cu generațiile anterioare. Femeile care au azi 20 de ani au șanse duble (!) să fie obeze, comparativ cu femeile care aveau 20 de ani (doar!) acum 10 ani. Rezultate la fel de triste sunt cele care exprimă apariția hipertensiunii și a diabetului în generațiile tinere.
Frecvența obezității în categoria de vărstă 40 de ani este cea care se întâlnea în generațiile anterioare la 55 de ani. Cu cât aceste dezechilibre metabolice se instalează mai devreme în viață, cu atât șansa progresiei spre boli debilitante este mai mare.
Populația era cu 10% mai „grea” în 2008 față de 1971, deși consuma aceeași cantitate de alimente și desfășoară activitate fizică la un nivel aproape neschimbat. Rezultatele sugerează că menținerea unei greutăți corporale normale nu depinde doar de dietă și de activitatea fizică. Se pare că obezitatea este mult mai “complicată” decât suntem obișnuiți să credem. Va trebui să căutăm și alți vinovați.
Consecințele? Vom vedea… Să ne amintim: calitatea vieții depinde, în primul rând, de sănătate.
Ce alți factori ar putea contribui la creșterea în greutate a populației? Să analizăm câțiva „suspecți”
- Vârsta și greutatea mamei contează. Femeile au copii la vârste din ce în ce mai “înaintate”. Copiii născuți de mame mai în vârstă au mai mult țesut adipos decât copiii mamelor mai tinere – mai ales dacă mama este și obeză.
- Gustările înghițite “târziu în noapte” se lipesc. Organismul nu poate arde caloriile la fel de eficient în toate momentele celor 24 de ore. Noaptea metabolismul doarme, chiar dacă stăpânul este treaz și manâncă.
- Înghițim o mulțime de medicamente și suplimente. Unele scad rata metabolismului și favorizează creșterea în greutate. Efectele diverselor medicamente variază de la o persoană la alta. Totuși, unele preparate sunt destul de constante în manifestarea acestui efect (ex. antidepresive, hipoglicemiante).
- Poluanții! S-a descoperit că multe substanțe din mediu se amestecă în procesele metabolice, încetinindu-le. Aceste substanțe “obezogene” (compuși alimentari, farmaceutici, industriali) dezechilibrează metabolismul și favorizează creșterea în greutate. Compușii chimici artificiali sau “naturali” adăugați în alimente doar pentru a le face mai gustoase și mai arătoase, ce sunt?
- Stil de viață: stress, viață agitată, somn insuficient. Poate exersăm la sală câteva ore pe săptămână. Dar cât timp petrecem într-o zi fără să mișcăm corpul (sau, poate mișcăm degetele pe tastatură…)? La birou, în fața calculatorului, în mașină, în fața televizorului…Este posibil să adunăm astfel destule zile pe care le încheiem cu un număr de calorii excedentare.
