Prof. Dr. Dragos Vinereanu
Interviu realizat cu Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Președinte Societatea Română de Cardiologie 2017-2020, Președintele Senatului UMF Carol Davila
La final de mandat în funcția de Președinte al Societății Române de Cardiologie 2017-2020, i-am solicitat domnului profesor universitar dr. Dragoș Vinereanu o scurtă trecere în revistă a realizărilor pe care le-a înregistrat la conducerea medicilor cardiologi.
Cea mai mare realizare o consider a fi Proiectul Național de Prevenție Cardiovasculară „Totul pentru inima ta”, la care am obținut finanțare din fonduri UE de cca 25 milioane euro, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică și cu alte organizații implicate în prevenția cardiovasculară. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 3-5 ani și își propune monitorizarea a circa 200.000 subiecți din punct de vedere cardiovascular, precum și realizarea unei rețele naționale de prevenție cardiovasculară.
A doua realizare importantă este deja finalizată și este legată de dotarea unităților de supraveghere și tratament avansat al bolnavilor cardiovasculari critici, așa zisele USTACC, proiect al Băncii Mondiale de dotare a 12 unități la nivel național, cele care fac parte din Acțiunile Prioritare ale Ministerului Sănătății. Dotarea s-a realizat și acum suntem în cea de a doua etapă în care încercăm să reușim o finanțare corespunzătoare a acestor unități, finanțare independentă de cea a secțiilor de cardiologie, finanțare care să fie similară cu cea a secțiilor de terapie intensivă de la nivelul spitalelor. Am solicitat Ministerului Sănătății fie includerea acestor USTACC, care sunt de fapt compartimente de terapie intensivă de categoria a 2-a, în acțiunea prioritară de finanțare a secțiilor de anestezie și terapie intensivă sau crearea unei acțiuni prioritare distincte. Am avut discuții la Ministerului Sănătății și am fost susținuți de către fostul Ministru Secretar de Stat, chirurg cardiovascular, deci este aproape de specialitatea noastră, domnul Conf. Dr. Horațiu Moldovan. În acest fel, am putut închide „bucla” de tratament a bolnavilor cardiovasculari critici.A treia mare realizare s-a adresat tinerilor medici cardiologi, și aici am avut mai multe proiecte.Unul a fost reprezentat de revizuirea curriculei de pregătire a acestora în cardiologie, în conformitate cu recomandările europene, precum și a atestatelor de studii complementare în principalele supraspecializări în cardiologie. Al doilea proiect important a fost monitorizarea îndeplinirii de către medicii tineri pe parcursul pregătirii în rezidențiat a acestei curricule și, ca atare, am realizat online un program dedicat, în care ei își consemnează toate activitățile pe care le desfășoară, activități care sunt apoi avizate de către coordonatorul de rezidențiat. Tot pentru tinerii cardiologi am continuat proiectul de burse în străinătate, am continuat proiectele de susținere a acestora pentru a ajunge la principalele congrese de cardiologie și a-și prezenta lucrările. Am continuat diferitele competiții de cazuri clinice sau de lucrări științifice originale în diferite domenii ale cardiologiei, premiate de fiecare dată, astfel încât să stimulăm cercetarea în domeniul cardiologiei în rândul tinerilor cardiologi.
Un alt proiect pe care îl finalizăm este manualul de cardiologie al Societății Române de Cardiologie, la care editor principal este doamna Prof. Dr. Carmen Ginghină, alături Prof. Dr. Bogdan Alexandru Popescu și alături de mine. A fost un efort imens de a mobiliza elitele cardiologiei de la nivel național, toți liderii de opinie din cardiologie, pentru a avea o carte unitară, realizată sub auspiciile Societății Române de Cardiologie, care să îi ajute pe medicii tinerii și nu numai, să se pregătească conform curriculei europene actuale.
Un alt proiect început a fost crearea unui sistem unic de registre în cardiologie. Și aici am avut întâlniri la nivelul Ministerului Sănătății, am format o delegație ministerială care, împreună cu membrii SRC, a mers la Uppsala în Suedia pentru a vedea cel mai performant sistem european de registru, și anume cel suedez. Aceste registre reprezintă o prioritate națională și încercăm să vedem care sunt modalitățile de finantare, deoarece dorim să se extindă și pentru alte patologii, nu numai pentru cardiologie, iar noi să reprezentăm un pilot, care ulterior să poată fi dezvoltat.
Dintre proiectele nefinalizate încă, pot menționa că nu avem un sediu al SRC. Am găsit un spațiu în care SRC și Fundația Română a Inimii să-și desfășoare activitatea. Membrii Biroului Executiv au votat în unanimitate propunerea de achiziționare a acestuia și sper ca, după Adunarea Generală din septembrie, să avem un răspuns pozitiv și să putem merge mai departe cu achiziționarea unui sediu reprezentativ pentru activitatea celei mai importante organizații profesionale din România, SRC.
În acest moment avem multe programe pentru BCV (boli cardiovasculare) și aici Societatea Română de Cardiologie a făcut un efort foarte mare, nu numai în mandatul meu ci și în mandatele anterioare, de a dezvolta și promova aceste Programe Naționale pe diferite patologii cardiovasculare. Per total, dacă luăm în considerare și chirurgia cardiovasculară, la nivelul CNAS există circa 12 programe dedicate iar la nivelul Ministerului Sănătății există 2 Acțiuni Prioritare, cea pe infarctul miocardic și cea pe moartea subită cardiacă și, sperăm, că va fi și a treia, cea de finanțare a USTACC.
Din fericire, în ultimii ani, a existat, cel puțin la nivelul CNAS, o deschidere în ceea ce privește finanțarea acestor programe, care a fost an de an în ușoară creștere și, din acest motiv, putem spune că listele de așteptare la acești pacienți care nu reprezintă urgențe imediate dpdv cardiovascular s-au scurtat foarte mult, cam la o lună, atât pentru chirurgia cardiovasculară cât și pe partea de cardiologie intervențională.
