Dr. Ileana Brînză
Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani. Vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.
Gripa este o boală infecțioasă, sezonieră, cu un potențial epidemic crescut, produsă de virusurile gripale-virusuri ARN. Gripa confirmată de laborator sau gripa manifestă clinică este doar vârful iceberg-ului. Sezoanele gripale nu seamănă între ele!
Primele relatări despre gripă sunt făcute de Hippocrates în 412 îHr. Louis Pasteur este cel care emite ipoteza etiologiei virale a gripei iar Andrew, Smith şi Laidlaw, izoleză virusul gripal în 1933. Însemnătatea patologiei la nivel mondial este confirmată de înființarea în ultimul secol a unor structuri globale de superaveghere și informare asupra gripei, sub toate aspectele:
1947 Program de control al bolilor - efort coordonat global pentru supravegherea, studierea și controlul acestei afecțiuni.
1952 Axul principal al supravegherii globale a gripei.
1997 Platformă globală de raportare și analiză: schimb săptămânal de date de supraveghere de laborator, epidemiologice, virusologice, atât între ele cât și cu OMS.
Virusul gripal suferă modificări antigenice în fiecare sezon. Imunoprofilaxia cu vaccinuri gripale - redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de antigenitate ale tulpinilor circulante de virus – este o necesitate.
Calea de transmitere aerogenă crește contagiozitatea bolii: adulţii pot transmite virusul gripal cu o zi înainte, până la aproximativ 5 zile după debutul simptomelor, iar copiii sunt contagioşi pentru mai mult de 10 zile.
În Europa gripa reprezintă 30% din povara celor 31 de boli infecțioase.(5)
În România în sezonul gripal 2022-2023, incidența crescută a fost la grupele de vârstă 2-4 ani; 5-14 ani; 15-49 ani dar complicațiile și decesele au fost înregistrate în proporție de 80% în grupele de vârstă 50-64 ani și >65 ani.
Gripa poate provoca distrugeri în aproape toate aparatele, sistemele și organele importante din corp, impactul bolii fiind diferit funcție de vârstă și eventualele comobidități:
- la copii<14 ani riscul de pneumonie crește de 8 ori.
- la adulții cu diabet riscul de hiperglicemie creștere cu 74%.
- la adulții peste 40 de ani probabilitatea unui prim accident vascular cerebral crește de 8x și apariția unui prim infarct miocardic are probabilitate de 10x mai mare de apariție.
- adulții vârstinici (peste 65 de ani) au un risc cu 23% mai crescut de a nu-și recăpăta, complet, independența.
Concluzie de etapă: peste 40% din persoanele între 55-64 de ani au cel puțin o boală cronică iar după 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare.
Adultul vârstnic (peste 65 de ani) va reprezenta 30% din populația UE până în 2050, an în care România se va plasa pe locul 9, ținând cont de scăderea şi îmbătrânirea dramatică a populaţiei.
Îmbătrânirea globală este în atenția OMS și a ONU pentru că efectele medico-sociale sunt multiple.
Știm că îmbătrânirea este echivalentă cu erodarea cumulativă a organelor și sistemelor, ceea ce duce la:
- mai multe boli cronice la adultul vârstnic;
- fragilitate: noțiune multidimensională care cuprinde elemente fizice, psihologice, sociale, emoţionale, spirituale care au abordări terapeutice diferite și prognosticul diferit pe termen lung;
- imunosenescența: duce la scăderea capacități acestuia de a răspunde la infecții și de a dezvolta memorie imună de durată.
Îmbunătățirea stării de sănătate a adultului vârstnic
Creșterea capacității imune pentru încetinirea procesului de imunosenescență se face prin:
- Optimizarea stilului de viață
- Vaccinare Vaccinarea antigripală contează la fel de mult ca renunțarea la fumat în prevenția secundară a infarctului miocardic acut!
Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani! În România, în ultimi cinci ani, rata de vaccinare antigripală a fost doar între 21 și 35%!
Vaccinarea antigripală a persoanelor peste 65 de ani scade:
- riscul de spitalizare pentru decompensări/acutizări,
- mortalitatea de orice cauză,
- riscul de dependență post-convalescență.
Concluzie de etapă: vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.
Vaccinul gripal cu doză mare de antigene (HD) - Vaccin gripal tetravalent
Generarea datelor pentru vaccinurile cu doză mare de antigene (HD) a început încă din 2001. Până în prezent s-au desfășurat numeroase trialuri de imunogenicitate care au confirmat că vaccinul HD este indicat pentru prevenirea gripei la persoane cu vârsta de minimum 60 de ani. Formula tetravalentă a fost autorizată în SUA (noiembrie 2019), Canada (2020), Europa (aprilie 2020), inclusiv România (mai 2020), Australia, Elveția, Argentina & Israel (2021).
Un studiu efectuat pe 31989 de pacienți în 126 de centre de studii a demonstrat că eficacitatea relativă a vaccinării cu HD, comparativ cu SD (doză mică de antigen) este cu 24% mai mare. La o eficacitate absolută pentru SD la vârstnici de 30%, la care adăugăm 24% eficacitate relativă pentru HD vs SD, eficacitatea absolută a HD este estimată la 47%.
Importanța eficacității absolute duce la scăderea numărului de consultații medicale cu peste 42.000, a spitalizărilor cu peste 580 și a deceselor cu peste 280 într-un sezon gripal.
Eficiență și eficacitate
O analiză din 2023 a realizat revizuirea sistematică a 12 sezoane gripale, 45 de milioane de persoane peste 65 de ani vaccinate astfel: 29 milioane cu vaccin HD și 16 milioane cu vaccin SD. A rezultat o scădere a spitalizărilor la cei cu HD, astfel:
- 8,2% - pentru toate cauzele
- 11,2% - pentru gripă
- 27,8% - pentru pneumonii
- 14,4% - pentru gripă și pneumonii
- 12,8% - pentru evenimente cardio-vasculare.
Vaccinurile HD sunt asociate cu o frecvență mai mare a reacțiilor locale și sistemice, dar aceste simptome sunt de obicei ușoare și tranzitorii.
Argumente pro vaccinarea cu vaccinul antigripal HD sunt prezentate de mai multe specialități medicale.
Prescrierea și efectuarea vaccinării
ORDIN nr. 3.987/1.156/2023 permite tuturor specialităților medicale să prescrie vaccinul. Este un avantaj important atât pentru medic cât și pentru pacientul aflat în grija acestuia.
Vaccinarea o pot face medicii de familie, epidemiologii, infecționiștii, pediatrii dar și medicii din orice altă specialitate care au un atestat de vaccinologie.
Vaccinul antigripal HD se administrează cu prioritate la persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
1. vârsta peste 65 de ani,
2. cel puțin 2 boli cronice distincte care fac parte din cele menționate la criterii de eligibilitate.
- boli cardio-vasculare cronice; boli respiratorii cronice; boli renale cronice; boli hepatice cronice; boli neurologice cronice; boli metabolice; boli oncologice; boli autoimune; malformații congenitale; obezitate; asplenie; persoane cu infecţie HIV/SIDA; terapie imunosupresoare; transplant; imunosupresia congenitală.
Concluzie de etapă: recomandarea medicului este factor important în vaccinare și a fost cuantificat încă din 1988!(29)
Ratele de vaccinare sunt diferite în lume. Un studiu efectuat în 16 țări a arătat că principalul promotor al vaccinări este încrederea populației în sistemul medical!
Concluzii
Triada fragilitate, imunosenescență și comorbidități face ca adulții vârstnici să fie o grupă populațională vulnerabilă, cu un risc crescut de a dezvolta gripă severă și complicații asociate gripei. Acești pacienți au nevoie de un vaccin gripal dedicat, cu doză mare de antigene (HD). Eficacitatea vaccinului cu doză mare de antigene (HD) a fost recunoscută de autorități sanitare internaționale pe baza studiilor făcute de numeroase societăți profesionale.
