În urma alegerii de către audiolog sau audioprotezist a dispozitivelor auditive optime, atât câştigul acustic, cât şi caracteristica frecvenţială a aparatelor auditive trebuie adaptate astfel încât să se asigure audibilitatea necesară a mesajului acustic verbal în funcţie de nivelul sonor a semnalului de intrare. Iar câştigul acustic furnizat de dispozitive, nivelul maxim de ieşire al acestora, dar şi opţiunile dispozitivelor în cauză trebuie verificare şi validate.
Măsurătorile „in-situ” coroborate cu testele de audiometrie vocală în câmp liber asigură validarea audioprotetica cu cea mai ridicată acurateţe a caracteristicilor aparatelor auditive. Nuivelul de ieşire maximă ar trebui verificată pentru a se observa dacă există o limitare adecvată a semnalului de ieşire cu valori mari. Atunci când măsurătorile “in-situ” nu se pot realiza, măsurătorile RECD (Real-Ear-to-Coupler Difference, ceea ce înseamnă o adaptare a aparatului auditiv la volumul rezidual al utilizatorului. Volumul rezidual fiind reprezentat de spaţiul delimitat de membrana timpanică şi piesa anatomică sau carcasa aparatului auditiv), reprezintă o alternativă acceptabilă. Pe de altă parte, metoda adaptativă previzională denumită DSL (Desired Sensation Level) furnizează informaţii legate de ţintele de câştig acustic şi de semnal maxim de ieşire, acestea, asociate cu valorile RECD specifice vârstei utilizatorului asigură într-un mod eficient baza adaptării audioprotetice pediatrice.
Adaptarea audioprotetica doar pe baza setărilor implicite ale producătorului instrumentelor auditive fără verificare şi validare nu reprezintă o metodă reală din mai multe motive.
Astfel, caracteristicile de câştig şi compresie variază substanţial de la un producător la altul, chiar şi pentru utilizatori cu aceleaşi praguri auditive. Valorile afişate în cadrul programelor de adaptare audioprotetica nu garantează estimarea exactă la nivelul urechii pacientului. Un studiu a reuşit să pună în evidenţă diferenţe de până la 20 dB SPL, mai ales la frecvenţele de 2000 şi 4000 de Hz, între câştigul de inserţie (câştigul acustic furnizat de aparatul auditiv la urechea pacientului în cauză) şi câştigul previzional (cel afişat de programul de adaptare audioprotetica – software) (Hawkins & Cook, 2003). Mai mult, nivelul maxim de ieşire, furnizat de aparatul auditiv, pentru diferitele grade de hipoacuzie echivalente sunt similar variabile de la un producător la altul (Mueller et al., 2008). Este cert că fără măsurători “in-situ” în vederea validării ne poate conduce către supraamplificari sau subamplificari, şi pentru că accesul la mesajul verbal şi limbaj sunt esenţiale în dezvoltarea copilului hipoacuzic, verificările şi validările individuale sunt esenţiale pentru audioprotezarea pediatrică.
Astfel, pentru o confirmare a câştigului acustic şi a nivelului semnalului de ieşire, verificarea celorlalte opţiuni şi circuite trebuie, de asemenea, realizate.
Există audiologi care alocă mult timp evaluării holistice a direcţionalităţii microfoanelor, dar este bine de ştiut că evaluarea funcţionării microfoanelor se poate realiza cel mai bine cu ajutorul analizoarelor de aparate auditive. Cu circuitul de anulare a zgomotului dezactivat, măsurătorile se realizează în ambele moduri de funcţionare, şi anume modul direcţional şi modul omnidirecţional. Această metodă nu evaluează toate aspectele direcţionalităţii, dar furnizează audiologilor date evidente asupra funcţionării adecvate a microfoanelor şi, totodată, modul în care direcţionalitatea afectează caracteristica de răspuns frecvenţial a aparatului auditiv.
Se pot cuantifica parametrii variaţi determinaţi de circuitele de reducere a zgomotului microfonului doar dacă acest circuit este activ. Valorile reducerii de câştig, frecvenţele la care câştigul este redus, şi momentul la care setările de reducere a zgomotului se pot verifica prin măsurătorile pe cuplorul de 2 cc (dispozitiv care simulează volumul rezidual şi care reprezintă un standard de fabrică al măsurătorilor caracteristiclor de răspuns), folosindu-se ca semnal de intrare în aparatul auditiv (semnal de referinţă) cum ar fi zgomot de bandă largă sau zgomot roz. Astfel, măsurătorile realizate cu circuitul de reducere a zgomotului dezactivat şi apoi activat pot cuantifica impactul acestor strategii asupra audibilităţii şi ne poate ghida în a lua decizii necesare în reglajul audioprotetic. Este important să reţinem că este nevoie de multe circuite şi că sistemele de reducere a zgomotului au nevoie de un timp de atac de până la 5 milisecunde pentru eficacitate, iar măsurătorile se pot realiza imediat ce caracteristica de câştig este stabilizată.
daniela
buna ziua , sunt studenta la medicina si am o problema ... as vrea sa ma puteti sa ma puteti ajuta :) peste 2 zile am un examen la audiologie si ma chinui sa gasesc 2 subiecte ...subiecte pe care nu le gasesc sub nici o forma in manual,pe net sau in cursuri...este vorba despre definitiile castigului acustic si a castigului de insertie , Ma poate ajuta cineva cu aceste 2 definitii ? Va rog. Multumesc !
June 10, 2014, 5:31 p.m.