Redactia Saptamana Medicala
Aproximativ 1 din 50 de persoane va dezvolta o formă de limfom non-Hodgkin în decursul vieţii – atrag atenția Societatea Română de Hematologie, Asociaţia Bolnavilor cu Limfoame şi Roche România cu ocazia Zilei mondiale a limfomului, marcată în fiecare an pe 15 septembrie.
Limfoamele fac parte din categoria cancerelor care afectează celulele sângelui. Cancerele sângelui sunt a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial, ceea ce înseamna că povara bolii este semnificativă, iar nevoia medicală neacoperită este foarte mare.[1]
Limfoamele sunt tumori ale sistemului limfatic constituit din ţesuturi şi organe care produc şi transportă limfocite sau celule albe. Atunci când aceste celule se înmulţesc necontrolat, se formează tumori, cunoscute sub denumirea de limfoame. Aceste tumori pot apărea oriunde în corp pentru că sistemul limfatic traversează tot organismul.
Peste 1,5 milioane de oameni trăiesc cu limfom în intreaga lume în timp ce aproape 600.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom în fiecare an.[2] Limfoamele se împart în două categorii majore, limfom Hodgkin şi limfom non-Hodgkin sau LNH, acesta din urmă fiind cel mai des întâlnit, reprezentând circa 80% din totalul cazurilor de limfom. În România, în fiecare an se diagnostichează circa 1.400 de cazuri de LNH, dintre care jumătate pierd lupta cu boala.[3]
„LNH este un cancer agresiv care adesea nu prezintă simptome, cel puţin nu imediat. Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin (LNH) sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei şi în zona inghinală. Pot să apară şi o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău, însă aceste simptome ale LNH pot fi atribuite şi altor cauze. De aceea, diagnosticul este foarte important atunci când medicul va decide dacă suferiţi de LNH”, a declarat Prof. Dr. Anca Lupu, Şef disciplina Hematologie-Spitalul Clinic Colţea, Preşedinte Societatea Româna de Hematologie.
Limfoamele non-Hodgkin (LNH) pot apărea la orice vârstă, însă majoritatea tipurilor de LNH apar la persoane mai înaintate în vârstă. Vârsta medie la momentul diagnosticării este de 65 de ani. Boala poate apărea însă şi la adulţi mai tineri şi la copii, dar este mai frecventă la bărbaţi.
„Din nefericire, nu se cunoaşte cauza
apariţiei limfomului non-Hodgkin. Nu există dovezi că LNH este ereditar, de
aceea nu există riscuri mai mari ca membrii familiei unui pacient cu LNH să
dezvolte această boală în comparaţie cu alte persoane. De asemenea, spre
deosebire de alte tipuri de cancer, nu se corelează cu stilul de viaţă sau cu
fumatul. Limfoamele non-Hodgkin sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem
imunitar slăbit, cum ar fi cele care primesc un transplant sau care dezvoltă o infecţie
severă, cel mai adesea virală, precum infecţia cu virus HIV sau VEB sau
persoanele cu un sistem imunitar scăzut, din mai multe motive medicale”, a adaugat
Conf. Dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică, Spitalul Universitar
de Urgență Bucureşti.
În funcţie de tipul de limfom non-Hodgkin, cu evoluţie agresivă sau lentă, tratamentul constă în imunoterapie şi/sau alte terapii ţintite precum anticorpi monoclonali şi chimioterapie. Alteori se foloseşte şi radioterapia în asociere cu aceste tratamente.
„Persoanele care primesc tratament
pentru LNH pot avea o viaţă normală sau cât mai aproape de normal timp de mulţi
ani. Cu ajutorul specialiştilor, pacientul va urma un tratament şi va beneficia
de sprijin adecvat pentru a avea o viaţă relativ normală un timp îndelungat.
Experienţa fiecărui pacient cu LNH este diferită şi mulţi pacienţi (dar nu
toţi) răspund la tratament. Considerăm că aflând mai multe despre limfomul
non-Hodgkin şi despre tratamentul acestuia, persoanele cu LNH vor putea învinge
boala, deoarece vor şti la ce să se aştepte şi cum să se ajute pe ele însele”,
a completat Dr. Radu Niculescu, Medic primar hematologie, Institutul Clinic
Fundeni, Secretar al Societăţii Române de Hematologie şi reprezentant al
Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame
##
Despre limfom
- Aceasta boală a fost numită după doctorul Thomas Hodgkin, care a descris-o pentru prima dată în anul 1832
- 1 milion de oameni trăiesc cu limfom în întreaga lume şi în fiecare zi sunt diagnosticaţi 1.000 de pacienţi cu limfom
- Există 30 de tipuri diferite de limfom recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dintre care 25 sub denumirea de limfom non – Hodgkin
- Limfoamele non-Hodgkin reprezintă unul din cele mai
frecvente tipuri de cancer. Aproximativ 1 din 50 de persoane va dezvolta LNH în
decursul vieții
- În lipsa tratamentului, boala agresivă poate duce la deces în numai 6 luni
- Aproape 200.000 de persoane mor din cauza acestei boli, în fiecare an
- Incidenţa limfomului non – Hodgkin a crescut cu 80% faţă de începutul anilor `70
- Limfomul este cea mai frecventă formă de cancer a sistemului limfatic, ale carui cauze rămân necunoscute
Ce este Ziua Mondială a Limfomului?
Ziua mondială a limfomului este marcată în fiecare an pe 15 septembrie. Lansată în 2004 şi stabilită ca dată fixă în calendarul sănătăţii, Ziua Mondială a Limfomului îndeamnă medici, asistente, asociaţii de pacienţi, pacienţi şi familiile lor să se alăture într-o campanie unită de informare a publicului despre limfom, despre semnele şi simptomele sale şi despre cum această boală afectează viaţa a mii de oameni la nivel mondial. Ziua Mondială a Limfomului este o iniţiativă globală găzduită de Lymphoma Coalition, o organizaţie non-profit a asociaţiilor de pacienţi din întreaga lume. În momentul de faţă, Lymphoma Coalition cuprinde 35 de grupuri membre din 29 de ţări.
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.lymphomacoalition.org
[1] Global Cancer Observatory 2018. https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/900-world-fact-sheets.pdf
[2] Idem
[3] lobal Cancer Observatory 2018. https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf
