Revista >> Iulie-Septembrie 2011 [Nr. 137] >> IMM

IMM-urile sub lupă: de la impactul crizei la propunerile salvatoare

Alexandru Batali

24 Iulie 2011

Absorbţia Fondurilor structurale este la cel mai scăzut nivel comparativ cu perioadele similare din istoria statelor care au aderat la UE. În această direcţie se impun şi MĂSURI DE ACCELERARE ŞI CREŞTERE A ABSORBŢIEI acestor fonduri, cum ar fi INTRODUCEREA UNUI NOU SISTEM DE EVALUARE ŞI MOTIVARE A PERSONALULUI autorităţilor de implementare, ACORDAREA DE GARANŢII GUVERNAMENTALE PENTRU OBŢINEREA DE CREDITE BANCARE pentru toţi beneficiarii proiectelor aprobate, OPERAŢIONALIZAREA EFECTIVĂ ŞI URGENTĂ A RAMBURSĂRII TVA-ULUI PENTRU CHELTUIELILE DIN TOATE PROIECTELE. Concesionarea prin licitaţie publică a tuturor lucrărilor privind infrastructura pentru care există documentaţie tehnică şi economică redactată (lucrări de realizare tronsoane de autostradă, centuri pentru oraşe, precum şi de reabilitare, operare şi întreţinere pentru infrastructura rutieră, căi ferate, transporturi aeriene, etc.) ar avea ca efect investiţii pe 5 luni de 100 milioane de euro.

Reducerea termenelor de plată şi combaterea plăţilor întârziate, în domeniul achiziţiilor publice şi în relaţiile de drept fiscal, este cerută insistent de IMM-uri. Măsuri propuse:

1. Reglementarea obligaţiei de plată a valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu sancţiuni ferme (dobânzi şi penalităţi la nivelul celor pentru datoriile bugetare);
2. Termen de maxim 30 de zile calendaristice pentru rambursarea TVA sau alte restituiri, cu sancţiuni ferme;
3. Suspendarea executărilor, blocării conturilor şi a aplicării dobânzilor şi penalităţilor în cazul în care contribuabilul este afectat de plăţile întârziate ale statului ;
4. Plata TVA la data încasării c/v facturii în cazul contractelor de achiziţie publică.

De altfel, o directivă europeană aplicată în mai multe state UE, nu şi în România, prevede că statul trebuie să plătească serviciile la IMM-uri în 30 de zile.

O măsură pe termen mediu ar fi crearea unui task-force naţional de pregătire a negocierii şi apoi a îndeplinirii condiţiilor UE privind dimensionarea Fondurilor Structurale care se vor aloca României în perioada 2014-2020.

O altă măsură, inspirată de Bruxelles, trecută între priorităţile DG Enterprise, ar fi generalizarea PLĂŢII ELECTRONICE a tuturor obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici către stat, o măsură de a evita aglomeraţiile de la ghişeu, care aplicată pentru anumite impozite şi-a arătat efectele pozitive şi la noi.

Stimularea creditării IMM-urilor

Prezent la eveniment, primul ministru s-a adresat întreprinzătorilor cu aprecieri asupra “efortului pe care îl fac pentru economia românească”. „Dobândirea statutului de“investment grade”, deci semnalul că în Romania se poate investi, „pe care cele trei mari agenţii de rating
l-au acordat ţării noastre, este o garanţie că „echilibrele bugetare sunt asigurate”, în viziunea primului ministru.

În cadrul manifestării s-au anunţat aprobarea normelor metodologice la noul proiect guvernamental de susţinere a IMM-urilor prin Cardul Kogălniceanu (OUG 60/2011), măsură ce va intra în vigoare în luna august şi care presupune subvenţionarea a maxim 70% din dobânda totală a creditului acordat unei IMM, dar nu mai mult de 6,5% pe an, şi acordarea de garanţii, dar nu mai mult de 100.000 lei. Este un proiect ce vine în sprijinul IMM-urilor, le asigură cash flow–ul şi menţinerea locurilor de muncă.

„În România, doar 40% dintre reprezentanţii mediului de afaceri apelează la credite. Un procent foarte mic. Criza a prăbuşit încrederea dintre sistemul bancar şi companii“, a subliniat Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului Român de Contragarantare (FRC). Mai mult, numai 28% din IMM-uri au de gând să acceseze fonduri europene în următorii doi ani. Dacă nu vor nici credite şi nici fonduri UE, de unde au companiile bani? „Aproximativ 70% dintre acestea se finanţează din surse proprii. Folosesc acest prilej pentru a cere băncilor să solicite garanţia Fondului de contragarantare”, a precizat Hidegcuti.

Dincolo de statistici, alarmante sau nu, Carta Albă face monografia IMM-urilor româneşti, care, afectate majoritar de criză, aşteaptă intervenţia decidenţilor din mediul politic şi economic pentru a ieşi cu adevărat din marasmul anilor de scăderi şi suferinţă.