Revista >> Martie - Aprilie 2014 [Nr. 163] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea românească, un laser de mare putere încă nefuncţional

Alexandru Batali

27 Martie 2014

5. Ce preţuiţi cel mai mult la partenerii din proiectele de cercetare

Onestitatea, la nivel de promisiune şi realizare. Fiind în aceeaşi barcă toţi trebuie să tragă la fel, în acelaşi ritm şi în aceeaşi direcţie. Dacă unul particip[ mai puţin, “ambarcaţiunea” deviază de la traseul ales şi nu mai ajunge la destinaţie.

6. Locul unde aţi dori să faceţi cercetare

În România, la Măgurele, în cadrul IFIN-HH. Am făcut cercetare în Germania, la Universitatea din Koln, timp de 4 ani, 7 ani în SUA, la Brookhaven National Laboratory, şi 7 ani la Universitatea din Yale, unde se afl[ unul dintre cele mai bune laboratoare de fizică de structură nucleară. Peste tot unde am fost, nu am dobândit într-o măsură extrem de mare cunoştinţe noi, ci am aplicat ce am învăţat la Măgurele în timpul studenţiei şi apoi în primii ani ca cercetător. Consider că valoarea umană şi ştiinţifică a cercetătorilor de aici nu este cu nimic mai prejos decât a celor din străinătate, iar dotările s-au ridicat în ultimii ani la nivelul oricărui laborator sau instituţie de cercetare aflată în elita mondială a studiului structurii nucleare.

7. Descoperirea ştiinţifică pe care o apreciaţi cel mai mult

Electricitatea. Legile electromagnetismului, descoperite la sfârşitul secolului al XIX-lea de Maxwell şi Faraday, au deschis nişte perspective enorme de dezvoltare. Au apărut curentul electric, undele radio şi televiziunea, telecomunicaţiile şi internetul mai recent, toate conducând la schimbări fundamentale în modul nostru de viaţă.

8. Personalitatea ştiinţifică pe care o admiraţi

Profesorul Ioan Ioviț Popescu de la Facultatea de Fizică, fost rector al Universităţii Bucureşti. După ce a avut rezultate remarcabile în fizica laserilor, a îmbrăţişat la o vârstă înaintată alt domeniu, scientrometria, unde s-a ocupat cu succes de calculul factorilor de impact al cercetătorilor români şi, în ultimii ani, de lingvistică cantitativă, cercetări care au culminat cu publicarea unor volume Springer foarte apreciate. Îl admir pentru mobilitatea de a schimba domeniile, pentru faptul că nu a rămas prizonierul unei singure discipline şi pentru capacitatea de a avea rezultate notabile în domenii complet noi.

9. Persoana care v-a influenţat cel mai mult cariera ştiinţifică

De la profesorul Marin Ivaşcu, conducătorul lucrării mele de doctorat, am învăţat foarte mult din ce înseamnă profesia de cercetător, modul de abordare a activităţii ştiinţifice. Profesorul Dorel Bucurescu mi-a servit în timpul facultăţii drept exemplu de tenacitate, muncă asiduă, organizare şi onestitate în cercetarea ştiinţifică. În străinătate, de la profesorul Peter von Brentano, fost director al Institutului de Fizică Nucleară al Universităţii din Koln, am învăţat ce înseamnă brainstorming în ştiinţă, cum să analizezi o problemă în aşa fel încât să ajungi la o soluţie, iar de la profesorul Richard Castan, de la Yale University, am aflat ce înseamnă lucrul în echipă, publicând împreună peste 200 de lucrări, probabil un record în domeniu.