Revista >> Martie - Aprilie 2014 [Nr. 163] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea românească, un laser de mare putere încă nefuncţional

Alexandru Batali

27 Martie 2014

19. Imagine-metaforă a cercetării româneşti

Cercetarea românească este un laser de mare putere, format din foarte multe componente, dar căruia îi lipseşte capacitatea de a transmite raza luminoasă de la un stadiu la altul şi de a o amplifica. Încă sunt porţiuni în care se acţionează distructiv, nu constructiv, motiv pentru care cercetarea noastră rămâne un laser care încă nu funcţionează.

20. Comentariu liber despre situaţia la zi a cercetării româneşti

Este important ca cercetarea să fie atât de vizibilă în societate încât să atragă tineri încă de pe băncile şcolii şi ale liceului. Numai în acest mod vom putea înlocui generaţiile de cercetători care ies la pensie şi pe cele care continuă să plece în străinătate. Mai mult, exportul din sistemul de cercetare ar trebui să se facă, spre firme şi industrie, nu doar prin patente şi transfer de tehnologie. Pentru a-şi împlini scopul, cercetarea trebuie să transfere educaţie şi specialişti spre celelalte sisteme din societate şi să-şi pună benefic amprenta asupra lor. Momentan sistemul de cercetare păstrează tot ce formează, pentru că nu produce suficient de mult încât să-şi permită să dea şi altora.

La nivel de Strategie de CDI prevăzută pentru perioada 2014-2020, ultima versiune nu arată care este politica României în domeniul cercetării. Înţelegem foarte bine mesajul CE legat de programul Orizont şi nevoia ca cercetarea să se implice şi să satisfacă mai mult cerinţele reale ale economiei, dar nu trebuie să uităm cu totul şi să închidem robinetul cercetării fundamentale. Iniţial a fost neglijată total, nu a fost cuprinsă în nouă Strategie aflată în lucru. Într-o versiune încă neoficială se pare că s-a corectat ceva. Cercetarea fundamentală face parte din cultura unui popor. Dacă vorbim de ştiinţele umaniste nu mai este cazul să spun cât de importante sunt cercetările legate de literatură, istorie, geografie, folclor etc. În ceea ce priveşte ştiinţele exacte, acestea constituie calea prin care România îşi aduce contribuţia la sistemul mondial de valori şi reprezintă un mod de a educa tinerii, obişnuindu-i cu anumite rigori ştiinţifice. Exacerbarea rolului acordat cercetării aplicative în detrimentul celei fundamentale ar fi o lovitură mortală dată cercetării. Faptul că unii vor să distrugă cultura unui popor şi sunt lăsaţi să o facă este extrem de grav.