Educația, prioritatea Președintelui României
Cred că România lucrului bine făcut nu trebuie supusă presiunilor de timp. Prefer să gândim de două ori, dar să reformăm o singură dată.
Care este practic rolul Președintelui și al Administrației Prezidențiale în tot acest demers al dezbaterii privind viitorul educației și al cercetării din România?
Există foarte mulţi oameni competenţi şi cu viziune în domeniu, însă deseori lipseşte dialogul şi contextul de colaborare între aceştia. Există studii şi cercetări neurmate de soluții. Avem date din sistem care diferă de la o sursă de raportare la alta și care nu sunt colectate în mod unitar, strategic. Astfel, nici măsurile luate nu au la bază informații actuale, studii recente sau analize de impact.
Rolul Preşedintelui şi al Administraţiei Prezidenţiale în acest context va fi acela de integrator al datelor și studiilor despre starea sistemului și provocările sociale viitoare, și de mediator între societate și factorii de decizie, între experți și practicieni, între cei care asigură managementul procesului educațional și cei care administrează instituțiile de învățământ.
Scopul acestui prim an de dezbateri este cât se poate de concret: conturarea unei viziuni şi a unor obiective de ţară, care să ofere stabilitate şi predictibilitate pentru România Educată.
Vor exista mai multe etape ale dezbaterii şi ale acestui proiect. Care sunt acestea şi la ce rezultate vă așteptați? Care sunt publicurile vizate? Ce instrumente concrete vor susţine materializarea şi reuşita procesului de consultare?
Proiectul de ţară pentru educaţie şi cercetare se va derula pe parcursul a aproape trei ani: 2016, 2017 și 2018. Într-o primă etapă, vom prelua, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, viziunea societăţii pentru a o transforma într-o viziune națională, unitară, integrată și în obiective strategice de țară pentru perioada 2018-2030. Apoi, în cea de-a doua etapă, vom contura strategia națională pentru educație și cercetare şi planurile operaţionale aferente, pornind evident de la viziunea și obiectivele asumate anterior. La finalul acestui proces, în 2018, vom sprijini un ansamblu de politici și un model de guvernanță în educație și cercetare.
Ne propunem să utilizăm o serie de instrumente specifice amplelor consultări publice, precum un instrument de consultare online, dezbateri regionale, evenimente organizate de către cei interesaţi şi probabil şi instrumente profesioniste de sondare a opiniei publice. Ne dorim un concept modern, însă şi flexibil, în funcţie de dorinţa de implicare a publicului.
România educată este un proiect de ţară și sper ca întreaga societate să participe la acest demers: de la simpli cetățeni la părinți, elevi și manageri școlari, de la decidenți la organizații neguvernamentale, sindicate și structuri de reprezentare. Esențială va fi conştientizarea importanţei pe care o au educaţia şi cercetarea pentru viitorul României şi asumarea unei viziuni cu obiective coerente, rezultată dintr-o mare de opțiuni contrastante.
Instrumentul de consultare interactivă, dar şi dezbaterile organizate de Administraţia Prezidenţială şi de actori din zona educaţiei sunt elemente de democrație directă. Cât de oportun este un astfel de model în acest moment politic și de maturizare socio-civică a României? Există perspectiva extinderii şi generalizării implementării unui astfel de model?
Nu le-aș numi neapărat instrumente de democrație directă, ci mai degrabă practici care să aducă și să țină aproape autoritățile de societate, decizia politică de cetățeni, în cel mai profund spirit democratic. Cred că societatea românească s-a maturizat foarte mult, cetățenii noștri știu ce își doresc și sunt atașați de valorile și principiile democratice.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)