Hermann Oberth, de la nazism la capitalism
A devenit un fel de monstru sacru al aeronauticii. În 1969 a fost invitat de onoare la lansarea lui Apollo 11, care a aselenizat. Au apărut fundaţii, laboratoare, catedre universitare şi premii cu numele lui. I s-a făcut un muzeu la Feucht, localitatea din Germania în care-şi cumpărase în timpul războiului un castel. Era plimbat ca o „mumie sfântă” pe la congrese şi simpozioane. A apucat să vadă căderea Zidului Berlinului şi a murit pe 28 decembrie 1989, la 95 de ani.
Controverse: A fost nazist? Dar ceauşist?
După război, lui Oberth i s-a reproşat că ar fi fost sincer ataşat cauzei naziste. S-a spus că era unul dintre initimii lui Rudolf Hess, adjunctul lui Hitler care a zburat în 1941 spre Marea Britanie, făcând un gest încă neexplicat pe deplin. De asemenea, i se reproşează că ar fi aderat, după ieşirea la pensie, la Partidul Naţional German (NPD), considerat neo-nazist, pe lista căruia a candidat.
În 1972, a fost invitat de către autorităţile comuniste din România să facă o vizită în ţară. Manevra făcea parte dintr-o schemă a Securităţii, menită să proiecteze prestigiul unor mari valori aflate în diaspora asupra regimului Ceauşescu. A fost întâmpinat cu fanfare, făcut doctor honoris causa la Cluj, s-a pozat cu oficialităţi. A repetat figura în 1974, după ce înainte i se înmânase, la Viena, „Ordinul Meritul Ştiinţific al RSR, clasa I”. Ambele vizite au fost exploatate intens de aparatul de propagandă ceauşist. Probabil că pe Oberth l-a adus în vizită dorul de casa natală, dar a picat în plasa regimului, ca mulţi alţii. Fiind conştient până în ultima clipă a vieţii sale, probabil că a aflat de evenimentele din 1989 şi de execuţia lui Ceauşescu.
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)