UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
5G, o Fata Morgana a industriei telecom românești
Barierele birocratice și financiare nu dispar
5G nu este însă singurul subiect care preocupă industria telecom românească și autoritățile din domeniu. O altă temă frecventă de discuție este cea a reducerii barierelor birocratice și financiare ridicate de administrațiile publice locale în calea instalării rețelelor de comunicații.
Este un subiect delicat încă de anul trecut, când celebra Ordonanță de Urgență 114 a stârnit revolte în rândul operatorilor telecom, mai ales prin clauza care prevedea penalități pentru construcțiile de infrastructură de telecomunicații realizate fără avize și autorizații. E adevărat însă că, la Ziua Comunicațiilor 2019, ministrul Petrescu anunța suspendarea clauzei pentru ca MCSI să aibă la dispoziție câteva luni în care să lucreze la standardizarea și simplificarea pachetului de avize și autorizații necesare construcțiilor specifice rețelelor de telecomunicații.
Între timp însă MCSI a dispărut prin „absorție“ în ministerul Transporturilor, așa că sarcina a fost preluată de ANCOM. Care și-a propus obiective mai practice, cum ar fi, de exemplu, ținerea sub control a taxelor pe care trebuie să le plătească operatorii telecom pentru accesul pe proprietățile publice. „Am emis încă de anul trecut o decizie cu tarifele maximale pe care le pot solicita autoritățile locale, iar în viitorul apropiat vizăm o decizie care să reglementeze și tarifele orientative pentru accesul la infrastructuri. Sunt măsuri necesare pentru că unele administrații publice locale inventau tot felul de taxe și tarife pentru rețelele de comunicații – «taxe pe umbra firului», cum le-am botezat noi colocvial. Sunt autorități care au atacat în contencios deciziile ANCOM de limitare a taxelor respective, iar acum ne judecăm cu ele. Totodată, țintim reducerea barierelor nonfinanciare, respectiv simplificarea birocrației și a regimului de autorizare a lucrărilor de construcții. Este absolut nerezonabil ca un simplu stâlp de telefonie sau o antenă de mici dimensiuni să aibă parte de un regim de autorizare similar celui pentru constuctia unui pod, de exemplu. Sunt autorități locale care, pentru simpla tragere a unei fibre optice, solicită operatorului de telecomunicații să adune zeci de avize de la instituții și entități private și, uneori, chiar și de la operatori concurenți", a explicat Lovin.
Măsurile nominalizate de vicepreședintele ANCOM sunt necesare mai ales în contextul în care, la finalul lunii august a.c., Guvernul a anunțat că va solicita sprijinul ANCOM și al operatorilor telecom locali pentru a rezolva problema celor 27% dintre unitătile școlare care nu sunt conectate încă la Internet.
„Noi, toți cei patru operatori, am făcut un efort pentru a conecta cât mai multe școli posibile. Dar, să fim realiști, era vorba de unități de învățământ aflate în apropierea rețelelor noastre și de zone în care efortul făcut era fezabil economic. Dacă vrem să vorbim de decalajul dintre urban și rural sau de faptul că elevii au tablete, dar nu au acces la conexiuni Internet nici acasă și nici la școală, trebuie să vorbim, de fapt, de zonele în care ne confruntăm cu bariere economice și administrative“, a precizat Cătălin Buliga, technology director la Vodafone România.
O poziție completată de Dorin Odiațiu, public affairs, partnerships and wholesale director în cadrul Orange
România, care a subliniat că atingerea obiectivelor stabilite de Guvern necesită un efort comun: „Trebuie să gândim împreună și să definim un mod de a acoperi zonele mai puțin viabile comercial. Iar pentru asta avem nevoie de modalități de finanțare ale acestui tip de eforturi, care ar trebui, la rândul lor, regândite.“
„Barierele pentru a duce conectivitatea în zonele albe sau pentru a se oferi servicii noi nu sunt la noi, la operatori. Ce a mai rămas de conectat sunt cazuri unde sunt foarte puțini locuitori și unde, într-adevăr, modelul economic nu ar fi fezabil. Iar aici statul ar trebui să fie mai flexibil și deschis la problemele operatorilor", a precizat și Valentin Popoviciu, vicepreședintele Consiliului Administrativ Digi-RCS & RDS.
După cum se poate observa fără prea mult efort, principalele probleme ale industriei telecom din România au la origine „statul“. Care nu dă semne că s-ar grăbi să vină cu răspunsuri viabile. Așa că e foarte posibil ca, și anul viitor, la ediția cu numărul 25 a evenimentului Ziua Comunicațiilor, să se discute tot despre iminenta lansare a licitației 5G. Și despre debirocratizare și eliminarea barierelor financiare...
Tags: comunicatii, Ziua Comunicatiilor, 5G
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Stiinta cu cetateni si rolul sau in economia digitala- Aplicațiile software pentru documente
- GREEN eDIH și BetterQA, parteneriat pentru calitate și sustenabilitate în tehnologiile digitale
- Investițiile în inovație și în crearea de noi produse ar putea genera o creștere de 30% a industriei locale de IT
- De la fabricație la orașe inteligente: rolul tehnologiei Digital Twins în evoluția societății
- GenAI - reticență versus oportunitate: La ce se așteaptă liderii companiilor din România
Alte articole scrise de Radu Ghitulescu
- Erasmus își reia dinamica ascendentă în România
- „No Time for Downtime“, modelul unui eveniment de referință
- Trasabilitatea alimentară, de la deziderat european la realități și nevoi locale
- Evoluții și provocări pe piața IT&C locală: MCID solicită sprijin, Cyberint anunță premiere, DNSC lansează avertizări
