Revista >> Decembrie 2022 [Nr. 250] >> Top Story

Erasmus își reia dinamica ascendentă în România

Radu Ghitulescu

13 Decembrie 2022

Vă extindeți astfel, în mod constant, și aria de acoperire a programului.
Una din țintele noastre este încurajarea participării de noi instituții la programele de mobilități. Pentru că nu este normal ca, având o finanțare care nu este într-atât de mare pe cât ar fi nevoie – raportul candidaturi depuse/proiecte finanțate este 3 la 1 – să ne concentrăm doar pe un procent mic de participanți constanți, de 10% să zicem. Ne focalizăm eforturile în direcția diversificării candidaților, iar rezultatele obținute sunt deja consistente: astfel, în domeniul Educație școlară, din cele 500 de organizații care participa la mobilități, 100 sunt nou-venite. În domeniul VET, din 240 de organizații participante, 50 sunt „new entry“.

Revenind însă la noutăți, ce alte elementeimportante au apărut anul acesta în program?
O noutate absolută este acțiunea „Discover EU Inclusion“. Acțiunea inițială – „Discover EU“, prin intermediul căreia tinerii care au împlinit 18 ani pot beneficia de permise de călătorie din partea CE pentru a călători în Europa – continuă în același mod ca și până acum și este gestionată de Comisie. Proiectele de tipul „Discover EU Inclusion“ sunt administrate însă de agențiile naționale și pot fi accesate de organizațiile care doresc să selecteze pentru călătorie tineri cu oportunități reduse, pe care îi pregătesc psihologic și cultural și îi monitorizează, introducând totodată în itinerariu și mici componente de învățare. Pentru că am făcut o promovare adecvată, nu am înregistrat nicio problemă în asimilarea acestei noutăți din program la nivel local și, la termenul limită din octombrie, am avut candidaturi depuse. Ne-a ajutat în acest sens și politica de incluziune socială a Agenției, demarată în urmă cu mai mulți ani. Și pentru că tot am folosit termenul de noutate absolută, vom avea anul viitor una în domeniul mobilităților, și anume „Mobilitatea în sport“. În 2023, se va deschide Acțiunea K1 Mobilități în domeniul sportului pentru organizațiile implicate în activități de sport de masă, în principal cluburi sportive școlare.

Provocări depășite parțial
În discuțiile anterioare, nominalizați „componenta verde“, introdusă de Comisia Europeană drept o condiție obligatorie de eligibilitate, ca pe o posibilă provocare. Au depășit organizațiile locale acest impas?
Cu brio! Drept dovadă, în 2022, 10% din proiectele de cooperare din învățământul superior, 35% din proiectele de cooperare în domeniul Educație școlară, 15% la Adulți, 10% la VET și 25% la Tineret sunt centrate pe tema dezvoltării durabile. Totodată, toate organizațiile care obțin acreditări, cartă sau certificate de calitate, includ la capitolul standarde de calitate din proiectele depuse și componenta de dezvoltare durabilă. Și trebuie să precizeze concret ce acțiuni întreprind în acest sens, acesta fiind un element important și în monitorizarea realizată de Agenție.

O altă provocare nominalizată la începutul noului program Erasmus+ era și cea a transformării digitale. Care este situația la acest moment?
Parțial bună. Pe de o parte, am reușit ca, până în prezent, 99% dintre contracte să fie semnate cu semnătură electronică. Inițiativele „Erasmus Without Paper“ și „European Student Card“, care ar trebui să asigure gestionarea digitală a tuturor documentelor necesare derulării proiectelor în cadrul programului Erasmus+, nu s-au ridicat deocamdată la nivelul așteptărilor. Sistemul de instrumente IT pus la dispoziție de Comisie pentru gestionarea Erasmus+ 2.0 mai trebuie adaptat și ajustat pentru a răspunde cât mai bine cerințelor și nevoilor beneficiarilor finali.

Schimbări și la nivelul ANPCEDFP
2022 este și un al schimbărilor în cadrul ANPCDEFP.
Într-adevăr, la începutul acestui an am decis că e timpul să ne schimbăm și noi pentru a fi mai aproape de nevoile beneficiarilor și ne-am reorganizat pe sectoare. Avem acum un departament de Școli și adulți – unde sunt gestionate și proiectele de mobilitate și cele de parteneriat – un departament VET, unul dedicat Proiectelor în învățământul universitar, la care se adaugă un departament mare de Tineret, care gestionează proiectele de tineret Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Prin această reorganizare am obținut deja o îmbunătățire sensibilă a relațiilor cu beneficiarii, care știu acum exact care este departamentul către care trebuie să se adreseze. De exemplu, o școală care are și proiecte de mobilitate, dar și de pateneriat, are acum un singur interlocutor, care aplică un sistem unitar de cerințe. La nivelul celorlalte departamente transversale, care sprijină efectiv funcționarea Agenției, nu a survenit nicio modificare. Iar pe lângă departamentele oficiale avem o serie de grupuri de lucru transversale, informale, care acționează pe zona de includere, pe cea de dezvoltare durabilă și de transformare digitală, pentru că și noi în cadrul Agenției am demarat intern propriul proces de digitalizare. Am crescut totodată și echipa Agenției, la 86 de posturi, dar nu am reușit să acoperim tot necesarul de personal până în prezent.

Prin raportare la necesități, care sunt prioritățile Agenției?
Avem mare nevoie să ocupăm cele câteva posturi rămase libere pe fondul creșterii foarte mari a numărului de proiecte la nivelul unor departamente. De exemplu, în noul departament Școli, care gestionează atât proiectele de parteneriat, cât și pe cele de mobilități, ne confruntăm cu o supraglomerare, generată mai ales de apariția acreditărilor, al căror număr crește constant. Oamenii de acolo au în jur de 160-170 de proiecte în administrare, ceea ce este foarte dificil de realizat. O a doua provocare este lucrul cu instrumentele IT puse la dispoziție de Comisie, care încă nu generează eficientizarea dorită. La aceasta se adaugă provocarea creșterii interesului studenților pentru mobilități și cea a mobilităților în domeniul educației adulților. Sunt probleme asumate, la care lucrăm în mod constant pentru găsirea soluțiilor adecvate.

Povestea merge mai departe
Dacă ar fi să faceți o sinteză cantitativ-calitativă a tuturor rezultatelor înregistrate în 2022, care ar fi „nota“ acordată acestui an?
Dacă punem în balanță și provocările, și realizările, aș da un 8,50. Deși sunt foarte mulțumită de ce am realizat, ar fi putut să fie mult mai bine dacă aveam mai mulți oameni în echipă și dacă instrumentele IT ar fi funcționat la randamentul așteptat.

Dacă mărim perspectiva la 25 de ani, apreciați că Agenția și-a atins misiunea de a transforma România prin învățare?
Atunci când suntem în conferințele de valorizare, ne simțim optimiști, pentru că acolo sunt beneficiarii finali și vedem direct efectele schimbării generate de Programul Erasmus+. Același optimism îl avem și când asistăm la concursurile anuale organizate de Ministerul Educației pentru școli – „Școală europeană“ și „Made for Europe“ – unde amprenta proiectelor Erasmus+ este de 90%. 25 de ani chiar au marcat ceva în comunitățile în care programul Erasmus a ajuns și lucrurile s-au transformat în bine. Încă nu am atins, însă, masa critică necesară. Dar, chiar dacă anul acesta aniversăm 35 de ani de program Erasmus în Europa și 25 în România, nu am ajuns la finalul călătoriei, povestea merge mai departe.