...
Academia Română astăzi
Performanță culturală și științifică
O misiune importantă a Academiei Române o reprezintă dezvoltarea și conservarea culturii, patrimoniului și identității naționale, prin angajarea și promovarea unor proiecte de interes major. Aceasta s-a concretizat prin lucrări unice, de amploare, de cercetare fundamentală și avansată de interes național. 10 exemple reprezentative sunt:
i. Dicționarul limbii române (DLR) (1913 - 2010), ediție anastatică, 2010, 19 volume, cca. 18.000 pagini.
ii. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, DOOM, 2021, cca. 1.200 pagini.
iii. Gramatica limbii române, 2005/2008, cca. 2.000 pagini.
iv. Colecția „Opere fundamentale”, cca. 400 de volume (https://www.fnsa.ro/resources/static_files/Colectia_Opere_Fundamentale/catalog_opere_fundamentale_2020.pdf, https://www.fnsa.ro/categories/1039-colectia_opere_fundamentale-all/).
v. Dicţionarul general al literaturii române (DGLR), 2016-2021, 7 volume, cca. 7.000 pagini.
vi. Tratatul de istorie a românilor, 2010-2015, 10 volume.
vii. Etnologie românească, 2007 - 2010.
viii. The Oxford History of Romanian Morphology, 2016 (https://global.oup.com/academic/product/the-oxford-history-of-romanian-morphology-9780198829485?cc=us&lang=en).
ix. Arta din România. Din preistorie în contemporaneitate, 2018, cca. 1.400 pagini.
x. Civilizația românească (sintezele cuprind principalele domenii ale culturii și științei românești, elaborate sub coordonarea unor membri ai Academiei Române), 2018-2021, 34 volume.
O a doua dimensiune a misiunii Academiei Române este promovarea și susținerea excelenței în cadrul rețelei proprii și conectarea tematicii de cercetare la direcțiile majore lansate la nivel global, pe teme ca: sănătate, bio-nano-tehnologii, materiale avansate, schimbări climatice, resurse energetice, bio-economie, economie digitală, siguranță și securitate cibernetică, ș.a. În acest mod, Academia Română își respectă rolul de unul din cei mai importanți actori în dezvoltarea și consolidarea competenței științifice, a cunoașterii și a cunoștințelor în toate domeniile cercetării științifice din România, oriunde se desfășoară aceasta.
Rezultatele cuantificabile (conform practicilor naționale și europene în domeniu, specifice de obicei științelor exacte) ale Academiei Române în anul 2021 sunt (Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române pentru anul 2021, https://acad.ro/institutia/acte/rapoarte/2021-Dare-de-seama-cercetare.pdf): 1.350 documente științifice indexate ISI, 295 cărți/capitole la edituri din străinătate, 487 cărți/ capitole în țară, 36.611 citări în documente științifice, 26 brevete (sau cereri de brevet, inclusiv 1 brevet internațional), 495 rapoarte de interes public. Pentru a fi evaluate judicios, aceste cifre brute trebuie plasate în contextul performanței cercetării la nivel național:
Cantitatea și mai ales calitatea (acolo unde poate fi cuantificată pe baza unor indicatori general acceptați) rezultatelor obținute în cadrul Academiei Române depășește net gradul de finanțare, în condițiile în care cercetarea românească suferă de o subfinanțare cronică acută (cea mai mică alocare publică și privată de fonduri pentru cercetare din Europa (European Commission, Directorate-General for Research and Innovation, Country review of the Romanian research and innovation system : final report : PSF country, Publications Office of the European Union, 2022, https://data.europa.eu/doi/10.2777/28266), iar cheltuielile curente totale (sume brute) pentru cercetarea fundamentală au rămas la nivelul anului 2007 (790 mil. RON în 2007, 847 mil. RON în 2020), în timp ce doar cheltuielile dedicate cercetării aplicative și dezvoltării experimentale au crescut la un nivel departe de cel asumat prin strategiile în domeniu (INS: date la nivel național 2020, ultimul an cu date complete disponibile).
1 din 10 articole științifice publicate anual (în medie, în ultimii 10 ani) cu afiliere România (1 din 9 în 2021) provine din rețeaua Academiei Române, aceasta fiind cea mai prolifică instituție CDI din România (Baza de date Scopus: au fost considerate documentele de tip article, review, conference paper, https://www.scopus.com/results/affiliationResults.uri?affilName=Romania&origin=searchaffiliationlookup&s=AFFIL%28Romania%29&sl=14, noiembrie 2022).
Pe baza acestei performanțe, Academia Română este plasată pe prima poziție în clasamentul CDI național pe componenta dedicată strict cercetării (Research Rank) și pe locul șapte în cel al inovării (Innovation Rank, condus de două din institutele sale: Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” AR (locul 1), Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” AR (3)) în 2021 (SCImago Institutions Ranking, https://www.scimagoir.com/rankings.php?country=ROU, noiembrie 2022).
În ierarhia CDI generală a cercetării la nivel EU-28, în 2021 se află doar 42 de instituții din România, 11 fiind entități de cercetare, dintre care: Academia Română (prima entitate din România în acest clasament, pe poziția 348 în EU-28), Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” AR (472), Institutul de Matematică „Simion Stoilow AR (506), Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” AR (535). În domeniul economic, locul 151 (top 3%) ocupat de Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” AR în clasamentul mondial al bazei de date RePEc (un avans de 200 de poziții în ultimii 10 ani) reprezintă de asemenea o performanță în contextul unei competiții acerbe (http://repec.org/).
Academia Română aduce astfel servicii de imagine României prin contribuția majoră la creșterea vizibilității internaționale a rezultatelor cercetării românești și prin performanțele și realizările de excepție ale filialelor, institutelor și centrelor din rețeaua proprie.
Unii dintre membrii Academiei Române și ai institutelor sale sunt recompensați periodic cu titluri, premii și recunoașteri de valoare națională, europeană și mondială, sunt invitați la universități de prestigiu, publică lucrări care revoluționează domenii, contribuind astfel la paleta largă de servicii de imagine furnizate de Academia Română.
Finanțare. Atragerea de fonduri europene și naționale de cercetare
Academia Română reprezintă o instituție unică de interes național, înființată și susținută de stat, al cărui sprijin este o obligație asumată prin tradiție și lege. Cea mai mare parte din fondurile bugetare alocate sunt utilizate de Academia Română pentru susținerea cercetării. În 2020, de exemplu, 87,7% din bugetul de stat a fost dedicat capitolului Cercetare (+ 11,3% dedicat Spitalului Elias și Centrului Medical de diagnostic, tratament ambulatoriu și medicină preventivă – București (Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române pentru anul 2020, pag. 28, https://acad.ro/institutia/acte/rapoarte/Dare%20de%20seama_cercetare_2020.pdf)).
În același timp, filialele, institutele și centrele din rețeaua Academiei Române sunt sprijinite (inclusiv prin centre suport dedicate pentru proiecte de cercetare – inovare competitive (https://acad.ro/birouProiecte/pag_birouProiecte.htm) și angajate să acceseze fonduri extrabugetare și să participe la competiții de granturi de cercetare, astfel încât să se implice în integrarea ecosistemului CDI propriu și a celui național în Spațiul European al Cercetării și să asigure o creștere a performanței științifice și a resurselor umane și de infrastructură specializate.
Astfel, în 2021, 16% din bugetul de cercetare al Academiei Române a provenit din proiecte competitive naționale (Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2015-2020), iar 10% din fonduri europene nerambursabile (Fonduri Structurale, Programul Orizont 2020, alte surse) atrase competitiv.
Institutele din rețeaua Academiei Române au fost implicate în 2021, în calitate de coordonatori sau parteneri, în 315 proiecte aflate în derulare și în 367 propuneri de proiecte aflate în evaluare. Performanța și gradul ridicat de specializare al acestor entități sunt subliniate și de faptul că 20 din institutele/centrele Academiei Române aveau la finalul anului peste 10 proiecte în derulare/evaluare, 13 aveau între 5 și 10 proiecte în derulare/evaluare, iar alte 21 între 1 și 5 proiecte în derulare/evaluare (https://acad.ro/institutia/inst_proiecte.html). 
Academia Română susține inclusiv financiar din fonduri proprii, nebugetare, activitatea de cercetare a institutelor și centrelor sale, prin Granturile Academiei Române. Astfel, în 2021, 45 de granturi finanțate din Fondul Recurent al Donatorilor au fost câștigate prin competiție de 18 institute şi centre de cercetare din secții cu profil umanist (Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române pentru anul 2021, pag. 324, https://acad.ro/institutia/acte/rapoarte/2021-Dare-de-seama-cercetare.pdf).
Impact societal
Academia Română, prin cele două componente esențiale, cultural-științifică și civică, și prin dimensiunea calitativă și cantitativă a activităților ce rezultă din acestea răspunde unor interese publice de importanță națională, expertiza sa fiind oferită în cazul tuturor inițiativelor ce urmăresc binele local, național sau global. Academia Română reprezintă o prezență activă în cadrul dezbaterilor din societate, are raporturi bune, de dialog, cu toate instituțiile statului, cu entitățile importante, publice și private, și încheie acorduri de colaborare cu instituțiile echivalente, de același rang.
Dezvoltarea și conservarea culturii, patrimoniului și identității naționale, prin angajarea și promovarea unor proiecte de interes major, respectiv realizarea unor lucrări unice de amploare, de interes național (exemplificate anterior) au un impact fundamental la nivelul societății românești, ce nu poate fi monetizat sau introdus într-un algoritm de identificare a efectului de multiplicare în economie.
Într-un sistem CDI național, în care cca. 30% din rezultate sunt de natură aplicativă, (brevetele fiind doar 6% din total (Curtea de Conturi, Raport de audit al performanței privind eficiența și eficacitatea activității de cercetare dezvoltare finanțate pentru institutele naționale, februarie 2020)), institutele din domeniul științelor exacte din rețeaua Academiei Române desfășoară activități de cercetare cu un pronunțat caracter aplicativ și contribuie activ la consolidarea unui sistem economic bazat pe cunoaștere și inovare. Conform clasamentului SCImago citat anterior, Academia Română ocupă poziția șapte în clasamentul național dedicat inovării (Innovation Rank, condus de două din institutele sale: Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” AR (locul 1), Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” AR (3)) în 2021 și în cel referitor la impactul societal (Societal Rank: SCImago Institutions Ranking, https://www.scimagoir.com/rankings.php?country=ROU, noiembrie 2022) .
Rețeaua Academiei Române implică entități de cercetare (de dimensiuni și coordonate geografice diferite) cu nivele variate de experiență în cooperarea cu mediul privat, concretizată prin proiecte, lucrări și brevete (inclusiv internaționale) comune cu parteneri privați. Trei exemple de bune practici în acest sens (dintre multe altele) sunt Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” AR (proiect (POC) de transfer de cunoștințe; 12 contracte, 7 cereri de brevet (2 internaționale), peste 100 de articole științifice în colaborare cu parteneri privați în ultimul deceniu (https://icmpp.ro/ro/projects.php)) Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate AR (7 decenii de cercetare aplicativă; peste 10 ani de parteneriat, inclusiv transfer tehnologic/producție la scară micropilot, cu parteneri privați (https://www.academiatm.ro/cctfa/)) și Grupul de Lucru pentru Microelectronică (reunește, sub egida Academiei Române, peste 60 membri: întreprinderi mari, mijlocii și mici, unități de cercetare academică și industrială, universități tehnice, asociații profesionale și ADR-uri (https://acad.ro/institutia/comisii/comisia_59/2021-1206-ComunicatSTMS.pdf)).
Cercetarea fundamentală și aplicativă din Academia Română se derulează concomitent cu participarea activă la elaborarea de studii, programe, strategii și lucrări suport pentru programe strategice și sectoriale de dezvoltare economică, respectiv cercetare (ex.: Strategia de Dezvoltare a României 2030; Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027; Strategia pentru bioeconomie; Strategia energetică a României 2018–2030; Planul Național Strategic 2021-2027 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie din Comitetul European al Regiunilor (Bruxelles); structurile parteneriale pentru elaborarea Programelor Operaționale și a Acordului de Parteneriat 2021-2027), dar și prin implicarea în analize, rapoarte și studii pentru fundamentarea și susținerea unor inițiative legislative și politici de dezvoltare locale (ex.: Planul teritorial pentru o tranziție justă și Strategia energetică ale județului Prahova; Strategia de dezvoltare a județului Hunedoara 2021-2030; Strategia de dezvoltare locală a localității Breaza 2022-2028; Strategia Energetică a Sectorului 3), cercetătorii oferind consultanță și expertiză în susținerea activității legislativului și a executivului (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Culturii; Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale; Ministerul Tineretului și Sportului; Ministerul Turismului; INS; Consiliul Fiscal; Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare).
Academia Română a aderat la politica europeană de promovare a „științei deschise” prin mai multe direcții de intervenție:
i. acțiuni de popularizare și comunicare a științei în media mainstream (emisiune dedicată TVR3, emisiuni radio și TV, articole în presa scrisă centrală/locală, site actualizat, canal YouTube, pagină Facebook, Buletin informativ) și specializată, comunicate de presă, puncte de vedere pe subiecte de interes național.
ii. editarea unor publicații științifice cu acoperire regională, națională și internațională (unele cu o istorie de peste 100 de ani - ex.: Revista Istorică, editată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, înființată în 1915), cotate ISI (fac parte din circuitul științific internațional) sau (re)confirmate recent (2020) în categoria A (cea mai înaltă clasă a sistemului românesc de evaluare a revistelor) de către CNCSIS, majoritatea cu un regim de acces open (articolele publicate sunt disponibile oricui și accesarea lor nu este condiționată de plata unei taxe).
iii. coordonarea mai multor publicații de cultură și de promovare a științei pentru publicul larg (ex.: Academica; Contemporanul. Ideea europeană; Știință și tehnică; Curtea de la Argeș), unele dintre ele devenind de-a lungul timpului repere culturale regionale sau naționale.
Formare
Academia Română este instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) prin Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române – SCOSAAR, al cărei obiectiv fundamental este formarea specialiştilor înalt calificaţi pentru cercetarea ştiinţifică, învăţământul universitar şi domenii de activitate administrativă şi managerială (https://acad.ro/institutia/scosaar.html).
SCOSAAR avea în 2021 180 conducători de doctorat și 555 doctoranzi, în domeniile Matematică, Biologie, Chimie, Informatică, Geografie, Geologie, Calculatoare și Tehnologia Informației, Medicină, Istorie, Filologie, Filosofie, Psihologie, Drept, Economie, Sociologie, Inginerie Mecanică, dispuși în 32 de entități coordonatoare (Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române pentru anul 2021, pag. 22, https://acad.ro/institutia/acte/rapoarte/2021-Dare-de-seama-cercetare.pdf). Evaluarea externă a SCOSAAR (2021) de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a constatat îndeplinirea standardelor de calitate pentru toți indicatorii evaluați și a consolidat premisele pentru creșterea activității SCOSAAR.
Sistemul de organizare și funcționare al Academiei Române, respectiv regulamentele și criteriile interne de evaluare a performanțelor instituționale și individuale catalizează dezvoltarea calitativă și cantitativă a resursei umane, inclusiv prin consolidarea sistemului actual de specializare prin doctorat și prin creșterea etapizată a gradului de exigență.
În aceeași direcție, Academia Română încurajează mobilitatea cercetătorilor și colaborările cu entități de cercetare (inter)naționale (ex.: prin schimburi interacademice bazate pe acorduri și programe de cooperare cu peste 50 de academii și organizații științifice din Europa, Asia, America), încercând totodată să dezvolte fenomenul de brain-return.
Academia Română este preocupată de identificarea, susținerea și direcționarea tinerilor performanți, cu potențial cognitiv și creativ de excepție în activitatea științifică și culturală de excelență și de formarea lor în diverse zone ale cunoașterii. Cel mai recent exemplu în acest sens este implementarea programului „Academia Română în dialog cu tinerii”, alcătuit din 4 direcții principale de acțiune:
i. înființarea unui Centru pentru tineri superdotați în București și în cadrul filialelor din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.
ii. acordarea unor premii speciale ale Academiei Române.
iii. acordarea de burse speciale de studiu elevilor din medii defavorizate cu rezultate școlare deosebite și susținerea acestora pentru finalizarea studiilor.
iv. un program educațional amplu, denumit „Școala olimpicilor a Academiei Române”, la care se adaugă organizarea unor școli de vară pe teme de actualitate și de perspectivă, cu implicarea institutelor Academiei Române și a unor universități.
Academia Română desfășoară cu o frecvență ridicată acțiuni de creștere a atractivității unei cariere în cercetare în rândul absolvenților de studii universitare (colaborări cu universitățile pentru stagii de practică, evenimente de tipul „Zilele Academice” sau „Academia Altfel”, „Porți deschise”, „Noaptea cercetătorului”) și al cercetătorilor aflați la început de drum (remunerarea suplimentară a celor de pe poziții entry level prin implicarea în proiecte de cercetare; oportunități de mobilități; infrastructură dezvoltată și modernă; Premiile Academiei Române). .jpg)
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Cum se îngroapă cercetarea în birocraţie- Participarea INCAS în calitate de coordonator al Consorțiului RoRCraft la Prezentarea Oficială a Demonstratorului European RACER
- Programul Nucleu, în sprijinul rezolvării problemelor economico-sociale
- România a aderat la Proiectul European pentru Infrastructura de Date Genomice
- Citatul, parodia și colajul în relația compozitorului cu trecutul muzical
- Creșterea eficienței producerii microalgelor prin stimulare în câmp electric de extremă joasă frecvență
Alte articole scrise de Acad. Bogdan C. Simionescu
