Revista >> Decembrie 2009 [Nr. 121] >> Industry watch

Impactul legii Sarbanes-Oxley asupra companiilor româneşti

Luiza Sandu

12 Ianuarie 2010

„Evoluţia mediului de afaceri arată că, din diverse motive (costuri interne mai mari, dorinţa de focalizare asupra ariilor de competenţă etc.), tendinţa multor companii este de externalizare a serviciilor complementare, situaţie care solicită furnizorului de servicii implementarea unui set de controale care să garanteze desfăşurarea în bune condiţii a parteneriatului. Acest lucru a transformat reglementările SOX dintr-o conformare coercitivă într-un model de control intern aplicabil nu doar în companiile publice listate la bursa de la New York, ci şi companiilor care vor să crească nivelul de control al afacerii şi a raportărilor financiare”, menţionează Liviu Mihăileanu.

Un aspect actual al pieţei muncii, în condiţiile restructurărilor operaţionale, este dat de migrarea personalului calificat, lăsând „goluri” în structura operaţională sau managerială a companiei. Ca urmare a implementării cerinţelor SOX, companiile deţin o documentare detaliată a fluxului operaţional şi a atribuţiilor angajaţilor, putând astfel furniza informaţii critice succesorilor. În felul acesta, companiile îşi micşorează timpul şi efortul depus pentru integrarea noilor angajaţi în companie.

„Din punctul de vedere al departamentelor de IT, documentarea proceselor şi a controalelor interne aferente reprezintă un instrument obiectiv de planificare a dezvoltării departamentelor şi de aliniere a acestora la obiectivele de management ale companiei. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât investiţiile în echipamentele IT sunt recunoscute a fi printre cele mai mari în majoritatea companiilor, iar cheltuielile necorelate cu obiectivele de management duc la o profitabilitate redusă şi o competitivitate scăzută pe piaţă”, menţionează Liviu Mihăileanu.

Foile de calcul tabelar – exemplu de risc

Consultantul PwC avertizează că, deşi pare un lucru banal, controlul inadecvat asupra foilor de calcul tabelar poate avea efecte devastatoare. Spre exemplu, dintr-o eroare a unei astfel de foi de calcul dintr-o instituţie financiară, a rezultat o diferenţă de 1 miliard de dolari în raportările financiare ale acesteia. Eroarea a fost generată de o modificare neaprobată a unei formule care a generat apoi calcule eronate.

Un alt exemplu este cel al funcţionarului unei bănci care a fraudat banca la care lucra prin includerea unor tranzacţii fictive într-o foaie de calcul, deşi nu ar fi trebuit să aibă permisiunea de a introduce astfel de înregistrări. Din cauza lipsei controalelor interne pentru foile de calcul, fraudarea a continuat timp de mai multe luni.

„Riscurile pentru companiile româneşti cu privire la lucrul cu foile de calcul tabelar sunt cu atât mai mari, cu cât acestea sunt folosite la scară largă pentru realizarea situaţiilor financiare şi a raportărilor aferente. De cele mai multe ori, raportările conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) sunt elaborate folosind acest tip de fişiere, adesea relativ complicate şi greu de gestionat”, spune Mihăileanu.

În anul adoptării Legii Sarbanes-Oxley (2002), The Journal of Property Management publica un studiu conform căruia 90% dintre foile de calcul tabelar conţin erori majore chiar şi la tabelele care conţin mai puţin de 200 de linii.

„Folosirea elementelor macro şi a desemnării tastelor care execută automat o serie de comenzi sunt exemple ale modului în care valorile din tabel pot fi modificate substanţial în mod voit sau accidental”, adaugă Mihăileanu.

Reglementările pot fi folosite nu doar de companiile în care cerinţele SOX sunt obligatorii, ci pot servi ca model oricărei companii care doreşte să se raporteze la un cadru de bune practici în privinţa controlului intern asupra raportărilor financiare, precum şi companiilor care intenţionează să se listeze în viitor la bursa de la New York sau să-şi vândă afacerea.